Procurorii cer pedepse grele cu închisoarea în dosarul Colectiv. Acuzațiile sunt ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă și, îmtr-un caz, distrugere de probe.
Astfel, procurorii cer 12 ani de închisoare pentru cei trei patroni ai clublului Colectiv. Aceeași pedeapsă este cerută în cazul celor doi oameni care au montat și aprins artificiile din seara tragediei.
Pe de altă parte, patroana firmei de artificii a distrus probe care ar fi fost esențiale în anchetă, lucru pe care l-ar fi făcut imediat ce s-a produs tragedia din Colectiv, spun procurorii. În cazul ei, pedeapsa cerută este de 14 ani de închisoare.
Pedepsele cerute de procurori
Daniela Niță - patroana firmei de artificii - acuzații: ucidere din culpă, vătămare din culpă și distrugere de probe - 14 ani și 6 luni
Alin Anastasescu - patron Colectiv - acuzații: ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă și neluarea măsurilor de securitate în muncă - 12 ani și 10 luni
Costin Mincu - patron Colectiv - ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă și neluarea măsurilor de securitate în muncă - 12 ani și 10 luni
Paul Gancea - patron Colectiv - ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă și neluarea măsurilor de securitate în muncă - 12 ani și 10 luni
Viorel Zaharia - artificier - acuzații: ucidere și vătămare din culpă - 12 ani și 10 luni
Marian Moise - artificier - acuzații: ucidere și vătămare din culpă - 12 ani și 10 luni
Cristian Niță - fratele patroanei firmei de artificii - acuzații: distrugere de probe - 5 ani
Marți, procurorii au cerut pedeapsă orientată spre maximum pentru fostul edil Cristian Popescu Piedone și pentru alte foste angajate ale Primăriei Sectorul 4, pentru abuz în serviciu și complicitate la abuz în serviciu. Pedeapsa maximă e de 15 ani.
Azi vor fi prezentate și punctele de vedere ale inculpaților și este posibil ca, în cazul patronilor Colectiv, să se ceară achitarea.
Judecătorul din acest caz își mută locul de muncă de luna viitoare și este hotărât ca până la 1 decembrie să termine acest dosar și să dea primele sentințe.
Dosarul a parcurs paşi puţini şi îngreunaţi: iniţial s-a început judecata lui la Judecătoria Sectorului 4, unde vreme de câteva termene bune s-a discutat strict pe competenţa instanţei. În final, s-a decis declinarea competenţei către Tribunalul Bucureşti.
În dosarul Colectiv, au mai fost trimişi în judecată şi pompierii Antonina Radu şi George Petrică Matei, acuzaţi că ştiau că acel club funcţionează fără autorizaţii de securitate la incendii şi au ignorat acest lucru.
La primul termen de la Tribunalul Militar, instanţa care a primit dosarul pompierilor, judecătorii au decis la finele lunii decembrie 2017 să înainteze această cauză Tribunalului Bucureşti, pentru a se discuta reunirea cu cealaltă, aflată deja pe rolul instanţei civile.
La rândul lui, Cristian Popescu Piedone, fost primar al Sectorului 4, a fost trimis în judecată în mai 2016 pentru două infracţiuni de abuz în serviciu cauzând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale Sectorului 4, alături de Aurelia Ioficiu, şef al Serviciului autorizări comerciale din Sectorul 4 Bucureşti la data faptelor, acuzată de complicitate la abuz în serviciu, Luminiţa Ganea, consilier în cadrul aceleaşi structuri şi de Sandra Moţoc, referent superior în cadrul serviciului, asupra căreia planează suspiciuni de complicitate la abuz în serviciu.
Toate cauzele se află într-un singur dosar, cel de la Tribunalul Bucureşti, care a ajuns în faza dezbaterilor finale la cinci ani de la incendiul din clubul bucureștean.
Victimele și părinții tinerilor morți în incendiul din Colectiv cer daune morale uriașe de la fostul primar Cristian Popescu Piedone și de la foștii angajați ai Primăriei.
