Doi ziarişti ieşeni, condamnaţi la închisoare cu suspendare pentru şantaj

Alin Tocan, fost redactor-şef al ziarului „Ziua de Iaşi”, între timp retras din presă, și Florin Asimionesei, în prezent patron al publicaţiei „Buna ziua, Iaşi”, au fost condamnați de judecătorii Curții de Apel Cluj la închisoare cu suspendare pentru şantaj în formă continuată şi la plata unor daune morale şi materiale.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Curţii de Apel Cluj, Claudia Ilieş, decizia a fost luată după ce s-a admis recursul depus de partea vătămată Relu Fenechiu şi DNA la decizia Tribunalului Cluj de achitare a celor doi jurnalişti.

Daune morale de zeci de mii de lei

„Astfel, Florin Asimionesei a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, condiţionată de un termen de încercare de cinci ani, iar Alin Tocan la doi ani de închisoare cu suspendare şi un termen de încercare de patru ani. De asemenea, cei doi au fost achitaţi pentru săvârşirea infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni. Sentinţa este definitivă”, a spus Claudia Ilieş, citată de Mediafax.

Potrivit acesteia, pe latură civilă Alin Tocan trebuie să plătească în solidar cu părţile responsabile civilmente - SC Puls Grups SRL, SC Delta Press Investment SRL, SC Delta Asim SRL - suma de 20.000 de lei către Ioan Budeanu, ca daune morale, iar Florin Asimionesei câte 20.000 de lei către Relu Fenechiu, în prezent ministru al Transporturilor şi Constantin Şorănescu.

De asemenea, Florin Asimionesei va trebui să plătească către SC Comat SA Iaşi suma de 17.975 de lei, în solidar cu SC Delta Press, reprezentând valoarea unei facturi, şi 3.000 de euro către SC Fene Grup SA ca daune materiale.

Apărarea: Decizia, „o imbecilitate colosală”

Avocatul celor doi jurnalişti, Ionel Nechita, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX că soluţia instanţei Curţii de Apel Cluj este „o imbecilitate colosală”, în condiţiile în care clienţii pe care îi reprezintă au fost achitaţi pentru şantaj de către Judecătoria Cluj-Napoca şi, ulterior, de către Tribunalul Cluj.

„S-a intervenit politic asupra instanţei Curţii de Apel Cluj. Ne vom adresa instanţelor europene, la CEDO”, a spus Ionel Nechita, citat de Mediafax.

Cei doi ziarişti, Florin Ghiocel Asimionesei şi Alin Tocan, au fost judecaţi pentru şantaj, fiind acuzaţi că în perioada 2001-2004, când lucrau la „Ziua de Iaşi”, au cerut mai multor politicieni şi oameni de afaceri bani pentru publicitate, ameninţând că altfel vor scrie despre ei în ziar.

Traseul dosarului

Dosarul a fost strămutat în iunie 2006 la Judecătoria Cluj. În dosar s-au constituit părţi civile peste 15 persoane publice, oameni politici şi de afaceri din Iaşi.

În ianuarie 2007, Relu Fenechiu a fost audiat la Judecătoria Cluj-Napoca în acest dosar, ca parte civilă. Potrivti Mediafax, actualul ministru declara în instanţă că Florin Ghiocel Asimionesei şi Alin Tocan i-au cerut, în 2004, 10.000 de euro publicitate în ziar. După refuz, spunea el, în ziar au apărut materiale denigratoare despre el, familia şi firma sa.

„Chiar a doua zi după ce am refuzat, au început atacurile dure şi murdare la adresa mea, a familiei şi a firmei mele. De exemplu, eu construiesc un cartier de locuinţe în Iaşi, iar cei de la Ziua au scris că terenul pleacă la vale, lucru fals, dar care determina mai mulţi clienţi să nu încheie contracte de cumpărare de locuinţe. Au trecut şi alţi oameni din Iaşi prin aceeaşi situaţie cu cei de la Ziua”, spunea atunci Relu Fenechiu.

În iulie 2010, jurnaliştii au fost achitaţi de Judecătorie, dar părţile vătămate au făcut apel, care s-a judecat la Tribunalul Cluj, instanţă care a decis în iulie 2011 respingerea apelului.

În martie 2012, DNA şi Relu Fenechiu au depus recurs, la Curtea de Apel Cluj.

La rândul său, titularul portofoliului Transporturilor, Relu Fenechiu, a fost trimis în judecată pentru fapte de corupţie.

În 28 iunie 2012, Relu Fenechiu, acţionar şi/sau administrator la firmele SC FENE GRUP SA, SC LA ROCCA SRL Iaşi, SC TEHNOROM SRL Iaşi, la data comiterii faptelor, iar la acea dată deputat în Parlamentul României, a fost trimis în judecată de procurorii DNA, alături de alte patru persoane, pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată şi continuată (39 acte materiale) şi complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, în formă continuată (7 acte materiale).