Puţin peste 600.000 de euro a recuperat, până acum, statul român din prejudiciul adus prin privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare. Adică 1% din cele 60 de milioane de euro, cât este paguba pentru care Dan Voiculescu a ajuns în spatele gratiilor pentru 10 ani. Această clădire, pentru care Curtea de Apel a dispus confiscarea, este doar în acte a statului, pentru că este folosită în continuare de fostul proprietar.
Aceeaşi situaţie şi în cazul terenurilor care au aparţinut în trecut ICA şi a clădirii în care funcţionează televiziunea fondată de Dan Voiculescu. Toate sunt acum obiectul unei anchete penale, contrazisă public de grupul Intact: „Sediul Antena 3 nu are nicio legătură cu dosarul ICA. Acesta a fost în mod abuziv inclus în lista imobilelor confiscate. El nu a fost niciodată proprietatea Institutului de Cercetări Alimentare, a fost cumpărat de CCAI la 5 ani după momentul privatizării ICA”.
Completul care a pronunţat decizia din august 2014 a cerut prin sentinţă ca autorităţile române să facă demersuri pentru a căuta şi averea din străinătate a familiei Voiculescu. Solicitările au fost trimise în Cipru prin intermediul Tribunalului Bucureşti.
Răspunsul a fost dat publicităţii chiar de către Dan Voiculescu, prin intermediul blogului personal. Potrivit documentului, nu au fost identificate pe numele fostului senator sau al fiicelor sale bunuri care să poate fi confiscate, în vederea acoperirii prejudiciului. Judecătorul de la Curtea de Apel susţine însă că răspunsul nu ar fi trebuit să ajungă la cel vizat de proceduri. O notificare în acest sens a ajuns la Tribunal, dar şi la dosarul DNA.
Curtea de Apel acuză favorizarea lui D. Voiculescu: „Vă atragem atenţia că, în accepţia noastră, aceste demersuri facilitează posibilitatea condamnatului de a se bucura în continuare de produsul infracţiunii” (sursa: romaniacurata.ro).
Ca răspuns la o solicitare trimisă de Digi24, oficialii Tribunalului Bucureşti au venit cu precizări: „Nu au fost transmise, pentru condamnatul D. V. şi nici pentru alte persoane, date care să ateste eventualele rezultate ale comisiilor rogatorii de către preşedintele Tribunalului Bucureşti”.
În urmă cu o lună, Curtea a comunicat ANAF că nu există niciun impediment pentru aplicarea deciziei de confiscare. Asta după ce Fiscul a cerut lămuriri, invocând mai multe procese deschise de firmele familiei Voiculescu drept impedimente la aplicarea sentinţei.
Ancheta procurorilor anticorupţie verifică toate dosarele în care recuperarea prediciului este întârziată.
"Procurorii s-au sesizat din oficiu cu privire la suspiciunea săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul şi nerespectarea hotărârilor judecătoreşti de către funcţionari publici din cadrul ANAF, al altor instituţii şi de către persoane condamnate la pedepse privative de libertate", comunica DNA.
Lipsa de eficienţă a inspectorilor de la Fisc este motiv de nemulţumire pentru DNA de mai mult timp.
Laura Codruţa Kovesi, procuror-şef al DNA, în septembrie 2015, la Digi24: „Punem într-o tavă şi oferim tava ANAF-ului. E inadmisibil să depunem aşa mare efort instituţional. De multe ori indisponibilizăm bunuri in străinătate, facem comisii rogatorii să identificăm obiecte de lux, vile, iahturi, conturi din strainatate, se dispune confiscarea sumelor care sunt acolo după care nu se intâmplă nimic”.
Replica ANAF a venit imediat: „Valoarea prejudiciilor ce provin din dosare instrumentate de DNA, pentru care au fost comunicate sentinţe judecătoreşti în 2014, este de 150 milioane de euro, nu de 300 milioane de euro. Dintre acestea, se remarcă dosarul ICA, un caz deosebit de complex a cărui rezolvare depinde într-o manieră consistentă şi de celeritatea cu care alte instituţii ale statului îşi îndeplinesc obligaţiile”.
Executivul, în subordinea căruia funcţionează Fiscul, recunoaştea că, în unele cazuri, procedurile de executare sunt îngreunate chiar de către condamnaţi.
Victor Ponta, fost premier al României, declara în martie 2015: „Ioan Becali a fost condamnat în 2012 şi trebuie recuperată suma de 17 milioane lei, dar nu figurează cu niciun fel de bun înscris şi evident că nu se va recupera niciun leu, neavând bunuri înscrise”.