DIICOT a finalizat dosarul Black Cube și a decis trimiterea în judecată a fostul ofițer SRI, Daniel Dragomir, fugit din țară după sentința dată într-un alt dosar în care a fost condamnat. Dragomir este acuzat în dosarul Black Cube de constituirea unui grup infracțional organizat, de instigare la acces ilegal la un sistem informatic, instigare la transfer neautorizat de date informatice și complicități la alte operațiuni ilegale.
Conform rechizitoriului, Daniel Dragomir a încercat o acțiune de compromitere a fostei șefe DNA, Laura Codruța Kovesi, a președintelui Klaus Iohannis și a șefului SRI, Eduard Hellvig.
Potrivit DIICOT, Daniel Dragomir ar fi luat legătura cu un reprezentant al companiei israeliene Black Cube, căruia i-a spus că vrea denigrarea unor persoane pe care le considera responsabile pentru trimiterea lui în judecată de către DNA, cerând demararea operaţiunii „Tornado”. De asemenea, acesta le-a dat de înțeles israelienilor că acțiunea este susținută de președinte și de șeful SRI. În rechizitoriu, procurorii susțin că în urma anchetei nu există date ca vreo instituție a statului să fi fost implicată sau să susțină operațiunea pornită de Daniel Dragomir.
Dragomir intenționa ca prin acțiunea de compromiterea a fostei șefe DNA să scape de o sentință în dosarul în care, de altfel, a și fost condamnat definitiv.
„Inculpatul D.D. şi-a propus denigrarea unor persoane pe care le aprecia responsabile pentru „distrugerea” carierei, prin arestarea sa de către D.N.A., printre care şi fostul procuror şef al D.N.A, la aceea dată. Pornind de la funcţia, pregătirea specializată şi expertiza dobândită de-a lungul timpului în cadrul Serviciului Român de Informaţii (domeniul informativ – operativ al Direcţiei de Terorism), inculpatul stăpânea astfel cunoştinţe vaste atât sub aspectul tehnicilor de manipulare, cât şi în ceea ce priveşte caracteristicile şi modalităţile de acţiune ale grupurilor de criminalitate organizată şi mai ales metodologia de investigare şi documentare a unor astfel de grupări, majoritatea lor caracterizându-se printr-o specializare riguroasă a activităţilor infracţionale şi conspirativitate a acţiunilor ilicite, în scopul atingerii obiectivului propus şi totodată îngreunării identificării şi tragerii la răspundere penală”, se arată în rezumatul rechizitoriului DIICOT.
Procurorii susțin că Daniel Dragomir a apelat la persoane „cu potenţă financiară şi interese comune în denigrarea conducerii D.N.A” pentru ca această campanie să fie cât mai vizibilă.
„Profitând astfel de relaţiile create în funcţia avută în cadrul Serviciului Român de Informaţii, prin intermediul unui cetăţean israelian condamnat definitiv la 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și evaziune fiscală într-un dosar instrumentat tot de către D.N.A., inculpatul D.D. a intrat în legătură cu inculpatul D.Z., reprezentant al unei companii de investigaţii israeliene, cu numele de marcă „BlackCube”, căruia i-a împărtăşit strategia sa şi scopul urmărit.”, mai precizează procurorii DIICOT, în comunicatul de presă.
Cum a fost planificată operațiunea Black Cube
Astfel cum a fost gândită și ulterior pusă în practică, activitatea desfășurată urma sa cuprindă din punctul de vedere al palierului de execuţie, mai multe etape şi segmente infracţionale:
1.Stabilirea cercului de persoane (ţinte), de la care se bănuia şi se considera că pot fi obținute informații sensibile/incriminatoare:
În această fază, au fost apreciate ca prezentând interes, persoane din familia şi anturajul apropiat al şefei DNA, persoane care după caz, dea lungul timpului, au lucrat şi au fost implicate direct în activitatea concretă a DNA ori îşi desfăşoară activitatea specifică şi în prezent, persoane care au fost cercetate şi au avut anumite calităţi procesuale în cadrul anumitor dosare penale instrumentate de către DNA.
2.Stabilirea unor profile pentru toate persoanele ce urmau a constitui obiectul „investigatiilor”:
În acest sens au fost întocmite multiple fişe, cuprinzând numele și fotografia persoanei, relația cu ținta (relație de rudenie, de prietenie, de serviciu etc.), date profesionale (parcursul profesional, activități conexe), date personale (data naşterii, membri ai familiei, date de contact, adresa de domiciliu/resedinţa), informații diverse obţinute din surse deschise (comentarii jurnalistice cu privire la activitatea profesională sau la pretinse legături suspecte, ocupatia actuala și domeniile de interes ale persoanei, declaraţii de avere etc.), inventarul surselor datelor cuprinse în profile. Unele dintre aceste informaţii au fost puse la dispoziţie chiar de către inculpatul D.D..
Fiecare dintre aceste informații prezenta importanță în conceptul strategic caracteristic BlackCube, respectiv: - căutarea și exploatarea vulnerabilităților - exploatarea unor interese legitime ale subiecților și atragerea acestora în capcana câștigării încrederii, în scopul folosirii ulterioare ca surse de informații.
3.Analiza modalităţii optime de intrare în posesia unor astfel de informații de la respectivele persoane:
Modalitatea concretă de operare, deși în concordanţă cu procedurile curente de lucru, a fost influențată ca intensitate și de timpul scurt avut la dispoziție pentru obţinerea rezultatului scontat, urgenţa operaţiunii fiind subliniată de către inculpatul D.D.. Astfel, metodele alese de coordonatori și acceptate ca atare de subordonaţi au căpătat un caracter agresiv, deosebit de intruziv pentru viața personală, culminând cu aproprierea deciziei de comitere a unor fapte a căror natura ilegală este general cunoscută și incontestabilă.
În aceste împrejurări s-au admis ca oportune și servind scopului urmărit:
- activități de „scam” constând în pretinderea unor anumite identităţii și funcții (jurnalişti, potenţiali clienți, membri ai mediului academic etc.) sau simularea unor interese (eventuali angajatori, investitori ş.a.), spre a atrage subiecţii la discuții, a le câștiga încrederea și loialitatea și a-i putea manipula ulterior;
- activități de „phishing”, constând în crearea unor pagini web false și determinarea subiecților să introducă în câmpurile dedicate credenţialele conturilor de poștă electronică; - activități din sfera „black hacking”, constând în accesarea ilegală a unor sisteme informatice (segmentul destinat folosirii unui anume cont de poștă electronică) și transferarea fără drept de date, pentru folosirea ulterioară în scopuri reprehensibile;
4.Culegerea și prelucrarea datelor obţinute:
Odată convenite modalitățile concrete de acțiune, s-a trecut la executarea concomitentă a acestora. În timp ce pentru unii dintre subiecţi se încerca atragerea la întâlniri în străinătate - în special în Londra, Marea Britanie - sub diverse pretexte, pentru alții s-a ales capacitarea interesului în studierea unor pretinse articole de presă ce ar fi necesitat accesarea unui anumit serviciu pentru lecturare (dropbox – serviciu care oferă spațiu de stocare al datelor si posibilitatea sincronizării datelor, accesibil prin introducerea credentialelor contului de poștă electronică).
După colectarea de informații, acestea trebuiau predate coordonatorilor spre a fi centralizate, în vederea analizei şi livrării produsului final, constituit într-un raport de proiect.
În primăvara 2016, doi angajați ai firmei de securitate israeliene Black Cube, fondată de foști ofițeri Mossad, au fost prinși la București în timp ce încercau accesarea emailurilor și spargerea altor comunicații ale șefei DNA Laura Kovesi și ale familiei acesteia. Doi dintre angajații Black Cube, Ron Weiner si David Geclowicz, și-au recunoscut vinovăția si au primit sentințe cu suspendarea executării.
Comunicatul DIICOT privind dosarul Black Cube poate fi consultat AICI.
