Avocaţii lui Dan Voiculescu au depus, în 18 august, la Curtea de Apel Bucureşti, o contestaţie în anulare cu privire la pedeapsa primită de acesta în dosarul ICA, iar imediat după acest demers au formulat o cerere de strămutare a cauzei la o altă curte de apel din ţară.
Motivele invocate de avocaţii lui Voiculescu au fost legate de mediatizarea excesivă a dosarului, dar şi de faptul că magistraţii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea nu ar fi fost imparţiali atunci când au dat sentinţa în cauză.
Cererea de strămutare a procesului în care Dan Voiculescu solicită anularea pedepsei a fost însă respinsă ca nefondată de către judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), care au dispus astfel ca acest proces să fie analizat în continuare de magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti, informează Mediafax.
Instanţa de la Curtea de Apel Bucureşti a stabilit ca cererea lui Dan Voiculescu de anulare a pedepsei să se judece în 14 octombrie.
DAN VOICULESCU A FOST CONDAMNAT de Curtea de Apel Bucureşti, definitiv şi irevocabil, la 10 ani de închisoare, pedeapsa maximă prevăzută de lege, cerută, de altfel de procurori, în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare.
La capătul unui proces care ţinut aproape șase ani şi în care presa a numărat nu mai puţin de 47 de amânări, judecătorii au dispus şi recuperarea integrală a prejudiciului din acest caz: 60 de milioane de euro. Ceea ce înseamnă, între altele, că vor fi confiscate mai multe imobile şi terenuri, printre care şi sediul grupului de firme GRIVCO, precum şi clădirile în care funcţionează posturile Antena 1 şi Antena 3. Acestea din urmă se vor dovedi totuşi destul de greu de preluat de statul român. Potrivit unor informaţii, respectivele clădiri au fost vândute în urmă cu puţin timp de către grupul GRIVCO către către o altă firmă a familiei Voiculescu: INTACT.
Completul de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti format din magistraţii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea i-a mai condamnat definitiv în dosarul privatizării ICA și pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director al ICA, la opt ani de închisoare, şi pe fostul ministru Sorin Pantiş la şapte ani de închisoare.
În acelaşi dosar, fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa a fost condamnat la opt ani de închisoare, iar Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, a primit şase ani de închisoare. Tot la şase ani de închisoare a fost condamnat Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS.
Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.