Daniel Barbu, urmărit penal de DNA. Este acuzat că a oprit controale ce vizau PSD
Daniel Barbu, fost președinte al Autorității Electorale Permanente, a fost pus sub urmărie penală, miercuri, de Direcția Națională Anticorupție. El este acuzat că nu a dispus controale la partide pentru a vedea cum sunt cheltuite subvențiile și că, mai mult, atunci când au fost demarate controale la PSD, Barbu le-ar fi oprit. Acuzațiile vin în dosarul lui Mircea Drăghici, trezorierul PSD. Acesta este acuzat că ar fi delapidat câteva sute de mii de euro din subvențiile ajunse la partid.
Actualizare 12:50. Daniel Barbu, fost președinte al AEP, a fost pus sub urmărire penală de procurorii anticorupție pentru fapte ce ar fi fost săvârșită în perioada când ocupa această funcție. Procurorii spun că „suspectul nu ar fi urmărit, conform legii, destinația subvențiilor acordate formațiunilor politice, în sensul în care: nu ar fi dispus, potrivit Legii finanțării activității partidelor politice (art. 44 din Legea nr. 334/2006 republicată), verificări anuale pentru fiecare partid, privind respectarea prevederilor legale referitoare la venituri (inclusiv cele provenite din fonduri publice, subvenții) și cheltuieli; ar fi stopat unele controale aflate în curs”.
Comunicatul DNA:
„În cauza mediatizată prin comunicatele nr.294/VIII/3 din 2 aprilie 2019 și nr. 372/VIII/3 din 22 aprilie 2019, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus efectuarea urmăririi penale față de o persoană care, la data faptelor, deținea funcția de președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP), cu privire la săvârșirea infracțiunii de neurmărire conform legii a respectării destinației subvențiilor (prev. de art. 10, lit. b, teza a II-a din Legea nr. 78/2000).
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În perioada 27 mai 2017 – 27 februarie 2019, în calitate de președinte al Autorității Electorale Permanente, suspectul nu ar fi urmărit, conform legii, destinația subvențiilor acordate formațiunilor politice, în sensul în care:
- nu ar fi dispus, potrivit Legii finanțării activității partidelor politice (art. 44 din Legea nr. 334/2006 republicată), verificări anuale pentru fiecare partid, privind respectarea prevederilor legale referitoare la venituri (inclusiv cele provenite din fonduri publice, subvenții) și cheltuieli
- ar fi stopat unele controale aflate în curs.
Concret, printr-o adresă din data de 22.01.2019, ca urmare a unei scrisori adresate Autorității Electorale Permanente de către trezorierul unui partid, în calitate de președinte al AEP, suspectul ar fi dispus în mod discreționar, oprirea controalelor inițiate prin ordine de serviciu de către directorul structurii competente, controale ce vizau respectiva formațiune politică.
În dispozițiile Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale nu există nicio prevedere legală care să permită oprirea unui control dispus de directorul structurii competente din cadrul AEP.
Deși a luat cunoștință prin angajații AEP de ”unele nereguli cu referire la utilizarea subvențiilor ”, nu a fost de acord cu solicitarea unuia dintre angajați săi de a se relua controalele suspendate din dispoziția sa, preferând să își dea demisia în data de 27.02.2019 din funcția de președinte al AEP.
La data de 24 aprilie 2019, persoanei i s-a adus la cunoștință calitatea de suspect în conformitate cu prevederile art. 307 din CPP.
Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.”
În urmă cu două zile, Codrin Ștefănescu, secretarul general al PSD, declara că AEP și Curtea de Conturi „n-au făcut până acum niciun raport urât despre cheltuirea banilor unui partid”.
Citește și
Visteriile de partid se umplu până la refuz de bani publici. Ce înseamnă "efectul Drăghici"
Actualizare 10:18. Daniel Barbu a plecat de la DNA.
„Presupun că se poate să se autosesize e în orice materie”, a răspuns el, întrebat dacă DNA se putea autosesiza în acest caz.
„Fiecare partid poate cheltui banii după cum dorește potrivit normelor legale”, a adăugat el, întrebat dacă un partid da banii pe case și mașini.
Barbu a mai spus că „nu era în atribuțiile mele să fac control, era un departament de control. Eu n-am fost acolo ca să văd documentele. Am văzut că domnul Drăghici spune că sunt legale, alții că sunt ilegale.”
„Nu mi-e teamă să vobesc despre nimic, ca să spun așa”, a completat el.
„Nu am niciun comentariu de făcut”, a declarat Daniel Barbu, la intrarea în sediul DNA.
Deocamdată nu se știe în ce calitate - de martor ori de suspect - a fost chemat la audieri fostul ministru al Culturii. El a mai fost deputat ALDE în Parlament și în prezent candidează pe listele aceluiași partid la alegerile europarlamentare din 26 mai.
Luni, procurorii anticorupție au anunțat că au extins urmărirea penală faţă de trezorierul PSD Mircea Drăghici pentru încă o infracţiune de delapidare. El ar fi dispus scoaterea din patrimoniul partidului a unui autoturism de lux, cu o valoare de 324.800 lei, fără încasarea contravalorii acestuia la momentul înstrăinării.
„În calitate de trezorier al unui partid, având atribuţii de gestionare şi administrare a bunurilor şi fondurilor băneşti aparţinând formaţiunii politice respective, suspectul ar fi dispus scoaterea din patrimoniul partidului a unui autoturism de lux (marca Mercedes Benz model GLE 350 Coupe) cu o valoare de 324.800 lei, fără încasarea contravalorii acestuia la momentul înstrăinării”, au transmis procurorii.
Potrivit acestora, la data de 10.07.2017, formaţiunea politică, prin trezorier, a cumpărat autoturismul, iar la data de 18.07.2017, acesta ar fi fost vândut unei persoane din familia trezorierului, însă contravaloarea acestuia nu a fost încasată de partid la data înstrăinării bunului.
Banii pentru autoturism au fost plătiţi abia la data de 23.08.2018.
DNA a anunţat, în 2 aprilie, că Mircea Drăghici, trezorierul PSD, este urmărit penal pentru delapidare şi utilizarea subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate.
„În exercitarea funcţiei de trezorier, în cursul lunii februarie 2018, suspectul împreună cu o persoană din familie, a negociat şi a convenit să achiziţioneze, de la un vânzător, un imobil având o valoare de circulaţie de peste 500.000 euro, pe care să-l achite, în parte, cu sume de bani pe care le gestiona în calitate de trezorier, şi în parte, cu fonduri proprii”, anunţat atunci procurorii.
Promisiunea de vânzare cumpărare dintre proprietarul imobilului şi persoana din familia suspectului, dar şi contractul de închiriere dintre acelaşi proprietar şi formaţiunea politică s-au încheiat în aceeaşi zi, 15.02.2018, pentru acelaşi imobil.
Contractul de închiriere fusese încheiat pentru o perioadă de 10 ani (începând cu data de 01.03.2018 până la 01.03.2029), valoarea totală a chiriei fiind de 380.000 euro ce urma să fie achitată după cum urmează: suma de 38.000 euro în termen de 5 zile, iar restul sumei în tranşe de cel puţin 19.000 euro pe lună timp de 18 luni.
În realitate, întreaga contravaloare a contractului a fost achitată în avans, într-un interval de timp de 5 luni din sume de bani provenite din subvenţia acordată formaţiunii politice în baza Legii nr. 334/2006, privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.
După declanşarea controlului de către Autoritatea Electorală Permanentă cu privire la utilizarea subvenţiilor de formaţiunea politică în cadrul căreia suspectul îndeplinea funcţia de trezorier, a fost reziliat contractul de închiriere, precum şi promisiunea de vânzare-cumpărare şi restituite sumele de bani încasate cu titlu de chirie şi pentru achiziţionarea imobilului.
DNA precizează că „efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”.
Sursa: Digi24, News.ro
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
