Cui ar servi redefinirea abuzului în serviciu?
Un al doilea proiect de ordonanță de urgență transmis miercuri de Ministerul Justiției către sistemului judiciar, spre consultare, se referă la modificări ale Codului penal, iar consecințele sale pot fi mai importante chiar decât propunerile aceluiași minister în vederea unei legi a grațierii.
Proiectul de ordonanță de urgență referitor la Modificări legislative în Codul penal (n.r. - acesta nu fost public de la bun început, dar a fost consultat de jurnaliștii Digi24) se referă cu precădere la redefinirea abuzului în serviciu.
Sunt o serie de condiții incluse în lege cu privire la abuzul în serviciu. În primul rând, este introdusă acea solicitare a Curții Constituționale de a înlocui sintagma „exercitarea atribuțiilor în mod defectuos” cu sintagma „exercitarea funcției cu încălcarea legii”.
Se introduce, însă, și o altă condiție - care nu are legătură cu vreo decizie a CCR. Pentru investigarea unui abuz în serviciu trebuie să existe un prejudiciu de cel puțin 200.000 de lei. Înainte, nu exista această condiție.
O altă condiție se referă la obligația procurorului de a avea o sesizare înainte de a începe un astfel de dosar. Așadar, nu mai putem vorbi despre sesizări din oficiu, din materiale jurnalistice, cu privire la abuz în serviciu și nici la denunțuri cu privire la abuz în serviciu. Trebuie să existe o plângere penală, fie că vine de la o persoană fizică, de la o firmă sau de la o instituție a statului - Corpul de Control, de exemplu, sau Curtea de Conturi.
Și pedeapsa pentru a abuz în serviciu ar scădea la doar trei ani. În vechea legislație era de cinci ani.
Se propune și modificarea legislației în privința denunțătorilor. Denunțul este valabil și poate fi probă într-un dosar penal doar dacă este făcut în termen de cel mult șase luni de la săvârșirea faptei.
Nu întotdeauna denunțul poate funcționa ca o plângere prealabilă. Astfel, dacă este vorba, de pildă, despre un dosar de abuz de serviciu în legătură cu atribuirea unui contract prin licitație, plângerea prealabilă ar trebui să vină fie în urma unui control făcut de instituția abilitată, fie de la un concurent al celui care a câștigat respectiva licitație în urma săvârșirii unui abuz în serviciu de către persoanele care au organizat respectivul concurs.
Cui ar servi redefinirea abuzului în serviciu?
Dosarul lui Liviu Dragnea aflat în desfășurare, în faza de judecată, cu primul termen stabilit la finalul acestei luni, are un prejudiciu mai mic de 200.000 de lei. Este vorba de „dosarul angajărilor fictive”, în care liderul PSD este trimis în judecată alături de fosta sa soție, Bombonica Prodana. Prejudiciul în acest caz este de puțin peste 100.000 de lei.
În plus, în acest dosar nu există nicio plângere prealabilă. Dosarul a pornit ca urmare a unor indicii la care procurorii au ajuns cercetând alte fapte de corupție de la Protecția Copilului Teleorman.
Sunt însă mii de dosare de abuz în serviciu, fie trimise deja în judecată de procurorii DNA, fie aflate în lucru.
Așa cum spunea procurorul-șef al DNA la Digi24, 30 la sută din activitatea DNA e legată de dosare deschise pe abuz în serviciu. Nu toate dosarele au prejudiciu de peste 200.000 de lei.
Fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, are șapte dosare, în toate sunt fapte de abuz în serviciu, nu în toate este, însă, un prejudiciu mai mare de 200.000 de lei. Toate aceste dosare vor trebui restudiate de procurori.
Proiectul care, practic, dezincriminează abuzul în serviciu nu a fost făcut public pe site-ul Ministerului Justiției decât în cursul după-amiază, dar fusese transmis spre consultare către sistemul judiciar.
Nu există o justificare a modificărilor punctuale (prejudiciu, denunțător) introduse în proiectul de ordonanță de urgență cu privire la modificarea Codului penal. În expunerea de motive se vorbește strict despre deciziile Curții Constituționale (în jur de 40 de decizii).
Proiectul de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală:
Având în vedere faptul că, de la ultimele intervenții legislative exprese asupra textelor noului Cod penal și ale noului de Cod de procedură penală pentru punerea acestora în acord cu unele decizii ale Curții Constituționale, și până în prezent au mai fost pronunțate de către instanța de contencios administrativ unele decizii care impun reglementare expresă pentru a asigura o aplicare unitară și coerentă a textelor de lege - de exemplu: decizia nr. 586/2016 potrivit căreia „dispozițiile art. 25 alin. (5) din Codul de procedură penală, cu referire la dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, sunt neconstituționale în ceea ce privește lăsarea ca nesoluționată a acțiunii civile de către instanța penală, în cazul încetării procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale”, respectiv decizia nr. 614/2016, potrivit căreia, „dispozițiile art. 2151 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care prelungirea măsurii preventive a controlului judiciar se face cu aplicarea prevederilor art. 212 alin. (1) și alin. (3) din Codul de procedură penală„ ,
Observând, totodată, că există unele decizii ale Curții Constituționale pronunțate asupra unor texte din Codul penal, care nu și-au găsit până în prezent conformitatea legislativă potrivit celor statuate de instanța de contencios constituțional, în special decizia nr. 603/2015 prin care s-a constat că „sintagma "raporturi comerciale" din cuprinsul dispozițiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal este neconstituțională”, iar „sintagma "ori în cadrul oricărei persoane juridice" din cuprinsul dispozițiilor art. 308 alin. (1) din Codul penal, cu raportare la art. 301 din Codul penal, este neconstituțională, respectiv decizia nr. 732/2014 potrivit căreia „sintagma "la momentul prelevării mostrelor biologice" din cuprinsul dispozițiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal este neconstituțională” ,
Având în vedere, totodată, deciziile Curții Constituționale referitoare la sintagma ”îndeplinește în mod defectuos”, și anume decizia nr. 405/2016 prin care instanța de contencios constituțional a admis excepția de neconstituționalitate și a constat că dispozițiile art. 246 din Codul penal din 1969 și ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos" din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii",
Având în vedere faptul că se impune, în contextul consolidării garanțiilor procesuale și procedurale, și punerea în acord a Codului de procedură penală cu prevederile Directivei 2016/343/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale,
Apreciind că toate acestea constituie o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu mai poate fi amânată, în sensul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată. Din cauza efectelor negative ce ar putea fi generate de o interpretare neunitară, considerăm că o eventuală legiferare pe altă cale decât delegarea legislativă, chiar în procedură de urgenţă, nu ar fi de natură să înlăture de îndată aceste consecinţe negative,
În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
Art. I. - Legea nr.286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.510 din 24 iulie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
Articolul 297 se modifică și va avea următorul cuprins:
Art.297. Abuzul în serviciu | Fapta funcţionarului public care, în exercitarea serviciului, nu îndeplineşte un act sau îndeplineşte un act contrar legii şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 lei unei persoane fizice sau unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Fapta funcţionarului public care, în exercitarea serviciului, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA se pedepsește de la o lună la un an sau cu amendă. Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.” |
Articolul 298 se abrogă.
Alineatul (1) al articolului 301 se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-au obținut, direct sau indirect, foloase patrimoniale necuvenite, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.”
Alineatul (1) al articolului 308 se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Dispozițiile art. 289 - 292, 295, 297, 299, 300 și 304 privitoare la funcționarii publici se aplică în mod corespunzător și faptelor săvârșite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice.”
Alineatul (1) al articolului 336 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art.336 - (1) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.”
După articolul 336 se introduce un nou articol, articolul 3361,cu următorul cuprins:
Art.3361. Consumul de alcool sau de alte substanțe ulterior producerii unui accident de circulație | (1) Fapta conducătorului unui vehicul sau a instructorului auto, aflat în procesul de instruire, ori a examinatorului autorității competente, aflat în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere, de a consuma alcool, produse ori substanțe stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora, după producerea unui accident de circulație care a avut ca rezultat uciderea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane, până la recoltarea probelor biologice, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani. (2) Nu constituie infracțiune consumul de medicamente cu efecte similare produselor sau substanțelor stupefiante, după producerea accidentului de circulație și până la sosirea poliției la fața locului, dacă acestea sunt administrate de personal medical autorizat, în cazul în care acestea sunt impuse de starea de sănătate sau de vătămarea corporală a conducătorului auto.” |
Art. II. - Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 5 iulie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
Alineatul (5) al articolului 25 se modifică și va avea următorul cuprins:
„(5) În caz de achitare a inculpatului sau de încetare a procesului penal, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi, lit. e), f)- cu excepția prescripției, i) și j), în caz de încetare a procesului penal ca urmare a retragerii plângerii prealabile, precum și în cazul prevăzut de art. 486 alin. (2), instanța lasă nesoluționată acțiunea civilă.”
Alineatul (2) al articolului 2151 se modifică și va avea următorul cuprins:
„(2) În cursul urmăririi penale, controlul judiciar poate fi prelungit de către procuror, prin ordonanță, dacă se mențin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau au apărut temeiuri noi care să justifice prelungirea acestuia, fiecare prelungire neputând să depășească 60 de zile. Prevederile art.212 alin.(1) și (3) se aplică în mod corespunzător.”
La articolul 290 se introduce un alineat nou, alin. (3), cu următorul cuprins:
„(3) Denunțul se depune la organul de urmărire penală competent în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei prevăzute de legea penală, sub sancțiunea lipsirii acestuia de efectele juridice prevăzute de lege care conduc la înlăturarea răspunderii penale.”
4. La art. 557 după alineatul (1) se introduce un alineat nou, alin. (11), cu următorul cuprins:
„(11) Odată cu înmânarea mandatului de executare, persoanei condamnate i se aduce la cunoștință, sub semnătură, în scris, dreptul prevăzut de art. 466 alin. (1) iar în cazul în care persoana nu poate ori refuză să semneze, se va încheia un proces-verbal”.
Art. III – (1) Legea nr.286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.510 din 24 iulie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta ordonanță de urgență, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea acesteia prin lege.
(2) Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.486 din 15 iulie 2010, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta ordonanță de urgență, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea acesteia prin lege.
***
Prezenta ordonanță de urgență transpune art. 8 alin. (4) din Directiva 2016/343/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.
(sursa: Digi24 TV)
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
