Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Mircea Aron, a anunțat, vineri, că analizează solicitarea șefilor de instanțe de a sesiza Curtea Constituțională pentru mărirea salariilor magistraților după modelul celei pentru medici și profesori și că așteaptă de la Guvern rezolvarea inechităților de salarizare.
Declarația lui Aron a survenit unei întâlniri a şefilor Curţilor de Apel din ţară, şefilor parchetelor, a reprezentanţilor asociaţiilor de magistraţi, precum şi a miniștrilor de la Justiție și de la Muncă.
“Sistemul îşi doreşte o salarizare separată şi unitară. Guvernul va trebui să-şi asume problema inechităţilor salariale şi să vină cu o soluţie asumată. Nimeni n-a pus la îndoială că sunt inechităţi în sistemul de salarizare pentru aceeaşi muncă şi această chestiune trebuie rezolvată. S-a mai concluzionat că este nevoie de un ordonator de credite unic pentru instanţele de judecată. Bugetul instanţelor ar trebui să fie gestionat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, a spus Mircea Aron, citat de news.ro
Aron a mai arătat că magistraţii au insistat ca CSM să sesizeze Curtea Constituţională privind neconstituţionalitatea a două ordonanţe de urgenţă care reglementează creşterea salariilor cu 18 la sută pentru profesori şi medici.
“La ora actuală sunt diferenţe salariale. La aceeaşi muncă, oamenii primesc salarii diferite. I-am cerut ministrului (Muncii, n.r.) să găsească soluţii pentru uniformizarea salariilor. În privinţa ordonanţelor de guvern 20 şi 43/2016, pot să va spun că asociaţiile de magistraţi şi adunările generale ale magistraţilor stăruie să facem un demers din partea CSM pentru a se sesiza Curtea Constituţională cu o eventuală neconstituţionalitate. Magistraţii s-au pronunţat ferm în sensul că ar fi neconstituţionale. Urmează ca eu să analizez materialele trimise şi mă voi pronunţa”, a completat şeful CSM.
Întrebat dacă magistraţii vor renunţa la grevă, Aron a spus că judecătorii, potrivit legii, nu pot să facă grevă.
“Judecătorii sunt primii care aplică legea şi nu cred că s-au făcut greve până acum în sensul propriu al cuvântului. Nu am perceput o ofensivă în forţă din partea şefilor de instanţe pe această chestiune şi nu de grevă s-a vorbit aici. Legea dialogului social ne interzice să facem greva”, a mai declarat Aron.
La rândul său, Raluca Prună a spus, vineri, după ce a discutat cu reprezentanţii magistraţilor despre Memorandumul privind justiţia că problemele care ţin de subfinanţarea sistemului judiciar şi de infrastructură sunt vechi, dar ele vor putea fi rezolvate odată cu punerea în dezbatere publică a pachetului de legi privind reforma justiţiei.
"Am discutat pe baza Memorandumului privind sistemul judiciar. Sunt probleme vechi, cum ar fi subfinanţarea sistemului judiciar sau chestiunea infrastructurii. La multe dintre ele vom avea răspunsuri când vom pune în dezbaterea publică pachetul de legi privind reforma justiţiei", a declarat ministrul Justiţiei, Raluca Prună, după discuţiile cu magistraţii.
Ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a declarat, la rândul său, după întâlnirea cu reprezentanţii magistraţilor, că ministerul pe care îl conduce nu are de unde să plătească tuturor magistraţilor salarii majorate cu 18 la sută şi le-a cerut acestora înţelepciune "pentru a nu continua acest conflict".
"Guvernul nu contestă principiul irevocabil al hotărârilor judecătoreşti. Politica salarială într-o ţară este luată de puterea executivă. Pe problema concretă a ridicării tuturor salariilor din justiţie cu 18 la sută pentru cei 99 la sută care nu beneficiază de acest lucru, măsura nu este oportună pentru Guvern. Acest guvern nu are cum să ducă la îndeplinire acest lucru. Le-am cerut înţelepciune pentru a nu continua acest conflict", a declarat Dragoş Pîslaru.
La întâlnirea care a avut loc la Institutul Naţional al Magistraturii au participat şefii Curţilor de Apel din ţară, şefii parchetelor, reprezentanţii asociaţilor de magistraţi, precum şi ministrul Muncii şi ministrul Justiţiei.
Magistraţii mai multor instanţe şi parchete au demarat, la sfârşitul lunii august, un ”protest public” care constă fie în soluţionarea doar a cauzelor urgente, fie în purtarea de banderole albe pe braţ de către judecători.
Protestele au fost decise în urma unor hotărâri ale Adunărilor Generale ale judecătorilor, care cer adoptarea unor măsuri privitoare la reorganizarea justiţiei, salarizarea nediscriminatorie a magistraţilor şi asigurarea separaţiei puterilor în stat, unele instanţe cerând inclusiv demisia ministrului Justiţiei.