Cristina Tarcea, singurul candidat la șefia Înaltei Curți de Casație și Justiție

Unicul candidat pentru funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Cristina Tarcea, unde este acum vicepreşedinte, susţine, joi, interviul la Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în prezența ministrului Justiției, Raluca Prună.

Foto - Cristina Tarcea a fost până acum vicepreședinte ÎCCJ și secretar de stat la Ministerul Justiției în mandatul Rodicăi Stănoiu

Judecătoarea Iulia Cristina Tarcea deţine funcţia de vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie și a fost secretar de stat în Ministerul Justiției în mandatul de ministru al Rodicăi Stănoiu (PSD).

La momentul venirii sale ca judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, în 2004, a fost susținută de ministrul de-atunci, Rodica Stănoiu, în pofida contestării sale de către mai mulți judecători, care-i reproșau Cristinei Tarcea că nu are experiență de anvergură într-o instanță superioară, cum ar fi de rangul unei Curți de Apel. Pătrundea la ÎCCJ cu o experiență de judecător doar în cadrul unei instanței de la sectorul 3, din București, și direct din Ministerul Justiției.

Tarcea şi-a depus candidatura pentru funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), fiind singura persoană care s-a înscris pentru acest post, potrivit news.ro

Tarcea are 54 de ani şi a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti în 1985. Între 1985 şi 1990 a fost avocat în baroul Ialomiţa. Din 1990 a devenit magistrat la Judecătoria Sector 3, Bucureşti.

Între 1999 şi 2002 a fost director al Direcţiei Agentului Guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Integrare Europeană şi Drepturile Omului din cadrul Ministerul Justiţiei.

Între 2002 şi 2004 a ocupat funcţia de Secretar de Stat în Ministerul Justiţiei sub mandatul ministrului Rodicăi Stănoiu. Din 2004 este judecător la instanţa supremă, Secţia Civilă şi Proprietate Intelectuală. Este vicepreşedintele ICCJ din septembrie 2013, fiind numită prin decret prezidenţial pentru un mandat de 3 ani.  

Conform ultimei declaraţii de avere, judecătoarea Tarcea deţine un apartament în suprafaţă de 68 de metri pătraţi în Bucureşti, un autoturism Dacia Nova, 177.000 de lei în conturi bancare, a încasat, în anul fiscal 2015, salarii de 247.492 de lei reprezentând indemnizaţia de judecător, plus “drepturi salariale restante”. Acestor venituri li s-a adăugat suma de 3.134 de lei câştigată că urmare a participării în mai multe comisii de examinare din cadrul CSM.

Pe portalul Tribunalului Bucureşti, numele judecătoarei Tarcea apare, alături de mai mulţi colegi, într-un proces civil cu propria instituţie, care are ca obiect „despăgubire”.  În octombrie 2015, Tarcea a dat în judecată instanţa supremă pentru plata dobânzii la “drepturile salariale restante” încasate în anii anteriori.

În iulie 2016, procesul a fost câştigat de magistraţi la Tribunal, urmând să ajungă la Curtea de Apel Bucureşti pentru o soluţie definitivă.

În 2009, ca urmare a unui val de procese prin care magistraţii din întreagă ţară au dat în judecată Ministerul Justiţiei pentru plata a diverse sporuri, Guvernul a dispus ca, în baza deciziilor judecătoreşti definitive, să mărească salariile judecătorilor cu sumele stabilite de instanţe dar să plătească eşalonat aceste obligaţii. Astfel, potrivit unei ordonanţe de urgenţă din 2009, guvernul s-a angajat că: „în anul 2012 se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu;  în anul 2013 se plătesc 10 procente din valoarea titlului executoriu, iar în anii 2014 şi 2015 se plăteşte câte un sfert din suma stabilită în titlul executoriu. Diferenţa de 35% se plăteşte în 2016”. Acum, magistraţii cer dobânda la aceste sume pe care le-au încasat începând cu 2012.

Potrivit legii, numirile în funcţiile de vicepreşedinte şi preşedinte al instanţei supreme se fac de către preşedintele României, la propunerea Secţiei de judecători a CSM, pentru un mandat de trei ani, care poate fi reînnoit o singură dată.