Crimă mascată de incendiu. Psiholog criminalist: Recunoașterea unei crime se face sub presiunea probelor, nu din remușcare

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Realizatorul emisiunii „24 într-o oră”, Sanda Nicola, a vrut să știe ce îl determină pe un presupus criminal să-și mărturisească fapta. „Din experiențele mele, problematica aceasta a unor regrete, a remușcărilor, a proiecțiilor vinovățiilor vizavi de propria persoană, vizavi de D-zeu ș.a.m.d. apare mult mai târziu și de regulă face obiectul unor romane de tip criminalistic. Făptuitorii aceștia să știți că rareori au o urmă de regret sau o lacrimă față de ceea ce făptuiesc, pentru că fapta e realizată cu intenție directă, scopul a fost jaful sau stingerea datoriei, altele sunt problemele care umblă prin creierele relativ bolnave ale acestor oameni. Oricum, el când mărturisește o face sub presiunea probelor”, a explicat Tudorel Butoi.

Expertul a arătat și cum procedează anchetatorii:

„Procedural, trebuie să pornești de la faptă către făptuitor și-i demonstrezi pas cu pas participarea, legătura cu crima și sigur că în momentul acela, nemaiavând ce să facă, încearcă o salvare in extremis – să-și dovedească ceea ce penal se numește „căința activă”: arată de unde a plecat conflictul, arată modul în care a suprimat viața, unde a ascuns cadavrul ș.a.m.d.. Toate acestea se videofilmează, se fotografiază, se face schiță și toate acestea apar în procesele-verbale de recunoaștere”, a spus Tudorel Butoi.

Vineri seara, la Tribunalul Bucureşti era aşteptat bărbatul care a recunoscut că şi-a ucis partenerul de afaceri după care, ca să ascundă crima, și-a incendiat propriul club din Centrul Vechi al Capitalei. Incendiul a avut loc însă la patru zile după crimă, într-o seară în care clubul era plin de clienţi. Suspectul se numește Vasile Văduva. Și-a recunoscut faptele şi a făcut reconstituirea acestora, alături de anchetatori. Cel uciș era asociatul său de afaceri.

„Vă pot confirma că a recunoscut fapta şi că o regretă. Din câte se pare a fost un conflict spontan în data de 13. VI, în jurul orei 3 după-amiaza”, a declarat inspectorul Marin Cătălin, de la Serviciul Omoruri.

Anchetatorii spun că, după o ceartă, Vasile Văduva l-a lovit în cap pe Nicuşor Stanciu. Când şi-a dat seama că asociatul său a murit, bărbatul i-a ascuns cadavrul în pardoseala mansardei şi, în noaptea de 17 spre 18 iunie, a dat foc imobilului în care, la parter, se afla localul pe care îl deţineau în comun.

Inițial, „echipajele de pompieri de la faţa locului au procedat la verificarea spaţiilor interioare fără a se identifica victime surprinse de incendiu”, a declarat Adrian Marin, sublocotenent ISU.

Dispariţia lui Nicuşor Stanciu fusese reclamată la poliţie de fiul acestuia, la o zi după crimă. Iniţial, poliţiştii au anchetat separat dispariţia omului de afaceri şi incendiul. Apoi au început să bănuiască o legătură între cele două.

În timpul audierilor, patronul barului a refuzat să își recunoască fapta. A fost adus la reconstituirea care a avut loc la barul incendiat. Abia atunci a indicat pas cu pas anchetatorilor ce s-a întâmplat la data de 13 iunie.

Pentru că a omorât un om şi a incendiat clădirea, punând în pericol viaţa clienţilor din toate localurile din zonă, Vasile Văduva riscă o pedeapsă cu închisoarea pe viaţă.