Condamnați cu averi intacte. Premierul promitea soluția în 30 de zile, dar a trecut jumătate de an de atunci
Recuperare pejudicii, doar pe hârtie
2010
Prejudiciu: 580 mil. euro
Sechestru: 88 mil. euro
Confiscări: 1,6 mil. euro
2011
Prejudiciu: 761 mil. euro
Sechestru: 241 mil. euro
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Confiscări: 5 mil. euro
2012
Prejudiciu: 768 mil. euro
Sechestru: 419 mil. euro
Confiscări: 7,8 mil. euro
2013
Prejudiciu: 1,9 mld. euro
Sechestru: 434 mil. euro
Confiscări: 7,6 mil. euro
Victor Ponta, 31 martie 2015: „Termenul stabilit în Guvern era sfârşitul lunii martie, ultima zi din martie, dar e bine şi aşa în ultima zi.”
Ultima zi de care vorbeşte premierul a fost la sfârşitul lunii martie. În lunile care au trecut nu s-a întâmplat însă nimic. Şi asta deşi, discuții despre vânzarea bunurilor celor condamnaţi definitiv au apărut în 2009.
Robert Cazanciuc, ministrul Justiţiei: „Nu vom putea rezolva toate problemele începând de mâine. Au fost şapte ani de amânări care se văd în ziua de astăzi.”
În ciuda discursurilor optimiste, sechestrele pe averile marilor corupţi au rămas doar pe hârtie. Agenţia care ar trebui să se ocupe exclusiv de executarea conturilor bancare, a vilelor și a mașinilor, nu există încă.
Laura Ștefan, expert anticorupție: „Proiectul de lege a fost aprobat de Guvern şi trimis la Parlament şi se află într-o fază foarte avansată de aprobare. Dacă va apărea această lege în toamnă, e puţin probabil ca instituţia să poată funcţiona înainte de începutul anului viitor pentru a fi numit un șef, ca acesta să își formeze echipa, pentru a primi un sediu, pentru a fi alocat buget. Nu trebuie să ne aşteptăm la minuni.”
Reprezentanţii organizatiilor neguvernamentele atrag atenția că proiectul are câteva lipsuri.
Alexandru Cumpănaşu, director al Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei: „Care să evidenţieze foarte clar banii care s-au confiscat şi bunurile care sunt administrate (...) şi modul în care ei sunt folosiţi.”
Proiectul nu explică clar nici dacă maşinile confiscate trebuie vândute sau dacă pot să fie folosite chiar de instituţiile statului.
Un exemplu e Garda de Coastă, care în ultimele luni a confiscat 40 de maşini, printre care Porsche, Audi sau BMW. În loc să zacă şi să fie acoperite de buruieni, autovehiculele de lux ar putea fi folosite de autorități, care şi aşa plâng de parcul auto învechit.
Pentru ca la volanul maşinilor unor infractori dovediţi să ajungă angajaţi ai statului e nevoie de norme metodologice. Adică de alte luni de dezbatere.
Laura Ştefan, expert anticorupţie: „Dacă nu vor exista reguli foarte clare, și sincer îmi este greu să îmi imaginez aceste reguli minune, care să clarifice aceste aspecte foarte controversate, atunci e posibil orice.”
Reprezentanţii Ministerului Justiţiei nu vor să comenteze aceste amânări şi nici proiectul de lege. În 2013, procurorii au stabilit că statul a fost furat cu 2 miliarde de euro, dar au reuşit să pună sechestru doar pe un sfert din această sumă. În contul statului au intrat mai puţin de 8 milioane de euro.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
