Detalii importante depre planificarea aducerii drogurilor în România sunt dezvăluite de anchetatori. Traficanții au gândit operaţiunea până în cel mai mic detaliu.
Anchetatorii au stabilit că membrii grupării erau extrem de meticuloşi şi s-au întâlnit cu 11 zile înainte ca drogurile să ajungă în Portul Constanţa. S-au întâlnit în faţa unui hotel din apropierea Gării de Nord cu un cetăţean rus, coleg de-al lor. De la acesta au solicitat informaţii importante cu privire la modul în care drogurile puteau fi extrase din container fără să fie afectate.
După întâlnirea cu cetăţeanul rus, traficanții au plecat la cumpărături. Şi-au cumpărat flexuri, sisteme de îndoit bare metalice, aparate de sudură şi chiar şi un utilaj care să-i ajute să desfacă podeaua containerului pentru a putea recupera cocaina. În tot acest timp, suspecţii erau filaţi. Informaţiile le-au indicat anchetorilor că nu mai e mult până când containerele cu droguri urmau să fie luate din Portul Constanța.
Două containere în care se aflau droguri aveau să părăsească Portul Constanța pe 26 iunie. Unul dintre ele a fost parcat și păzit în apropiere de ieșirea din Port.
Cel de-al doilea container a fost dus în Eforie Sud într-un spaţiu special închiriat. Pe 26 iunie, traficanţii au dezmembrat unul dintre containere. Au fost prinşi în flagrant după ce l-au tăiat şi pe cel de-al doilea. Poliţiştii i-au lăsat să scoată toate drogurile din ascunzătoare, înainte de a-i reţine. Cei cinci suspecţi sunt doar o mică parte din mecanism. Un alt segment al organizaţiei avea misiunea de a duce drogurile din România în Europa de Vest.
Daniel Horodniceanu: „Este cea mai mare cantitate de cocaină prinsă vreodată pe teritoriul statului român şi cred că este una dintre cele mai mari din Europa”.
Polițiștii spun că documentele arată că, pentru a nu trezi suspiciuni şi pentru a testa vigilenţa autorităţilor, traficanţii au făcut zeci de transporturi de banane din Columbia în România. Şi s-au folosit de ele pentru a-şi rotunji veniturile, în aşteptarea marii lovituri, prin evaziune fiscală. Cantitățile de banane menționate în documente erau, de fiecare dată, de trei - patru ori mai mici decât cele reale.