Cei trei judecători CCR care ar fi permis condamnaților penal să fie miniștri

Trei judecători ai Curții Constituționale au susținut sesizarea făcută de Avocatul Poporului pe Legea 90, legea care interzice persoanelor condamnate penal să facă parte din Guvern.

„Considerăm că excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului trebuia admisă, întrucât sintagma „nu au suferit condamnări penale” cuprinsă în art.2 din Legea nr.90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, implică aspecte majore de neconstituţionalitate”, arată judecătorii Valer Dorneanu, Marian Enache și Simona-Maya Teodoroiu într-o opinie separată la decizia CCR.

CCR a respins ca inadmisibilă, pe 4 mai, sesizarea Avocatului Poporului referitoare la articolul care interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernului.

În motivarea publicată astăzi, Curtea arată interdicția ca persoanele condamnate să facă parte din Guvern trebuie să înceteze, conform legislației în vigoare, în caz de reabilitare, dezincriminare sau amnistie.

Pe de altă parte, CCR arată că scopul legiferării este „acela de a asigura integritatea mandatului miniştrilor”.

În opinia separată, cei trei judecători arată că „(...) funcţiile şi demnităţile publice de natură politică nu pot fi comparate, în privinţa condiţiilor de acces, cu cele de carieră, aşadar cu cele care implică apartenenţa la un corp profesional (...) Chiar dacă accesul acestora la exerciţiul funcţiei este realizat diferit, şi anume prin alegere de către corpul electoral, respectiv desemnare şi învestire de către Parlament [organ reprezentativ al poporului român], se constată că, sub aspectul condițiilor de acces, nu se poate realiza nici o diferenţiere – decât artificială – între aceştia, întrucât toţi sunt subiecţii unor raporturi pure de drept constituţional, doar validarea/ accederea în funcţie realizându-se pe căi distincte”.

„Cu atât mai paradoxală este situaţia cu cât Guvernul se află sub control parlamentar, iar controlul activităţii sale poate fi realizată de o autoritate ai cărei reprezentanți, deşi aleşi de popor, nu beneficiază de un trecut integru, asemenea membrilor Guvernului, prin efectul sintagmei criticate. A fost voinţa constituantului originar de a condiţiona doar de existenţa drepturilor electorale accesul la funcţiile/ demnităţile pur politice de la vârful celor două puteri, şi nu de condiţii de acces suplimentare, de natură să creeze o diferenţiere vădită între aceste funcţii/ demnităţi politice”, mai spun cei trei judecători.

„În situaţia de faţă, nu putem decât să constatăm că ne aflăm în ipoteza unei discriminări, întrucât o condiţie suplimentară infraconstituţională nu permite accesul persoanei la funcţia de membru al Guvernului, în condiţiile în care alte funcţii cu semnificaţie majoră sunt ocupate în lipsa acestei condiţii”, se mai arată în opinia separată.

Cu privire la modul de redactare a acestei interdicții, se constată că, prin sintagma „nu au suferit condamnări penale” cuprinsă în art.2 din Legea nr.90/2001, condiţia referitoare la accesul cetăţenilor la funcţia de membru al Guvernului exprimă o realitate ce aparţine trecutului, drept pentru care aceasta devine o stare de drept şi de fapt intangibilă şi iremediabilă (...) Astfel,

nici legea penală mai favorabilă, nici amnistia postcondamnatorie şi nici reabilitarea nu pot „face uitat” faptul obiectiv şi de netăgăduit al existenței unei hotărâri judecătoreşti de condamnare. Practic, ceea ce textul prevede este ca persoana respectivă să aibă un trecut penal pur, lipsa oricărei condamnări, fie ea cu suspendare, fie cu executare”, se mai arată în motivare.

Citește și: Opinie Livia Stanciu: Interferență nepermisă a CCR în competențele altor autorități