Cea mai coruptă funcție din România. Harta condamnărilor

Primarul din Constanța cere controale în 5 școli, pentru a verifica vizele de flotant

Primarul lăutar din Mehedinți care își rotunjește veniturile din cântări la nunți și botezuri

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

România este printre cele mai corupte ţări din Europa. Într-un top în care Norvegia este cea mai corectă ţară, România se află în coada clasamentului fiind surclasată de câteva ţări precum Kazahstan, Serbia, Macedonia şi Bulgaria. În România, cea mai mare rată este înregistrată în Bucureşti, cu o medie a condamnărilor pentru corupţie de 4,7 la 10.000 de locuitori. Urmează judeţele Maramureş, Bacău şi Caraş Severin, iar la polul opus se află judeţul Sălaj, unde există doar două condamnări în tot judeţul, ambele cu suspendare. O reputaţie bună în privinţa corectitudinii o au şi autorităţile din judeţele Teleorman şi Botoşani.

Cele mai multe dintre dosarele de corupţie au vizat primari, viceprimari şi consilieri locali. Condamnările au fost date în majoritate pentru deturnări de fonduri ale Uniunii Europene sau guvernamentale, destinate reabilitării şcolilor sau drumurilor.

„Oamenii nu au de ales. Am găsit o asociaţie semnificativă între numărul de condamnări DNA într-un judeţ şi participarea la vot. Lumea nu se duce la vot sau se duce din ce în ce mai puţin la vot în judeţele corupte”, spune, preşedinte SAR.

În ultimii patru ani, procurorii DNA au obţinut condamnări definititive în peste 3000 de dosare. În 2000 dintre cazuri, pedepsele primite au fost cu suspendare.

„ Au fost cazuri în care banii au fost luaţi în biroul judecătorilor, de faţă cu alţi judecători, ca şi cum acest lucru ar fi fost normal. Judecătoarea care a făcut denunţul la DNA, în momentul în care s-a întors în încăperea unde a avut loc infracţiunea, ştiţi ce au făcut colegii ei? I-au scos biroul afară şi au mutat-o pe hol. Şi au spus: aici vei sta. De acum nu mai eşti colegă cu noi”, povestește judecătorul Cristi Danileţ, membru CSM.

Societatea Academică Română a făcut şi un top al instituţiilor de stat care au dat contracte cu dedicaţie. Datele arată că cele mai mari nereguli sunt în administraţia locală: primării şi consilii judeţene.

„Există favoritism la nivelul organelor de achiziţii din România, care dau contracte preferenţial firmelor conectate politic faţă de celelalte firme”, spune Alina Mungiu Pippidi.

Ofensiva împotriva corupţiei continuă. În primele trei luni ale acestui an, la DNA au fost înregistrate 1.500 de dosare noi. Procurorii spun că multe dintre cazuri le-au fost semnalate de simpli cetăţeni, nedreptăţiţi de autorităţile locale.