Bogdan Păltineanu a fost adus cu mandat la DNA, după ce, anterior, procurorii i-au percheziţionat biroul de la Spitalul Clinic de Urgenţă Bagdasar-Arseni. Percheziţiile de la această unitate sanitară au loc în contextul unei anchete care vizează şi alte trei spitale mari din Bucureşti: Institutul Oncologic Bucureşti, Institutul Clinic Fundeni şi Spitalul Alexandru Obregia.
Este vorba despre un nou dosar penal instrumentat de DNA. Anchetatorii fac verificări în birourile managerilor celor patru spitale şi în birourile celor care ocupă de achiziţii publice în aceste unităţi sanitare.
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Totodată, la Institutul Oncologic, sunt percheziţii şi în biroul şefului serviciului de anatomie patologică. Prejudiciul estimat în acest caz se ridică la peste 2,6 milioane de euro.
Părerile lui Păltineanu despre banii daţi de firmele farma medicilor...
Bogdan Păltineanu, managerul Spitalul Clinic de Urgenţă Bagdasar-Arseni, a fost unul dintre conducătorii de instituţii medicale intervievaţi de Digi24.ro, în timpul documentării campaniei „Afacerea Medicamentul. Drumul banilor”.
Pe sccurt, Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii interzice personalului sanitar să figureze pe statele de plată ale companiilor de medicamente. Cu toate acestea, mii de medici, ca şi asociaţiile profesionale ale acestora au contracte cu jucători din industria farmaceutică, după cum o relevă datele publice de pe site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale. Suma pompată de firmele farma în acest sens s-a ridicat la peste 100 de milioane de euro, numai în anul 2014, după cum o indică cel mai recent raport al Consiliului Concurenţei.
Solicitaţi să explice cum este posibilă această discrepanţă între ceea ce spune legea şi ceea ce se întâmplă în realitate, oficialii din Sănătate contactaţi de Digi24.ro au exprimat invariabil aceeaşi poziţie: legea este interpretabilă.
Managerul Bogdan Păltineanu nu a făcut nici el excepţie. Întrebat dacă, în calitatea pe care o are, consideră că medicii care au contracte cu firmele farma sunt incompatibili, doctorul Păltineanu ne-a răspuns: „Eu în legea 95/2006 ştiu că este interzisă treaba asta doar pentru manageri, să primească sponsorizări direct sau indirect de la firmele de medicamente. Restul... n-aş putea să vă spun, probabil de la caz la caz, comportă discuţii funcţie de gradul medicului respectiv, dacă este şef de secţia, dacă, doar ca simplu medic...”.
I-am citat totuşi din textul legii: „exercitarea profesiei de medic este incompatibilă cu calitatea de angajat sau colaborator al unităţilor de producţie ori de distribuţie de produse farmaceutice sau materiale sanitare, punct”.
A fost, însă, imperturbabil: „Contract de colaborare este în condiţiile în care, ştiu eu, faci o activitate privind vânzarea produsului respectiv în calitate de medic, eu aşa interpretez Legea 95/2006. Sau să fii angajat al unei firme care distribuie produse medicale, materiale sanitare şi este şi medic angajat, cine lucrează, în sensul acesta văd eu interpretarea Legii 95/2006”, declara Bogdan Păltineanu, pentru digi24.ro, în luna martie.
... şi despre testarea dezinfectanţilor de către spitale
Mai recent, la jumătatea lunii mai, pe fondul scandalului Hexi Pharma, Digi24.ro a stat de vorbă cu un manager de spital, cu un şef de clinică de la alt spital şi cu preşedintele Colegiului Medicilor din România. Tema: de ce spitalele nu făceau propriile verificări asupra dezinfectanţilor folosiţi?
Managerul era chiar doctorul Bogdan Păltineanu, de la Spitalul Clinic de Urgenţă Bagdasar-Arseni. Iată ce ne declara acesta la vremea respectivă:
*„Noi, ca autoritate contractantă, noi trebuie să interpretăm pe nişte documente care sunt emise de nişte autorităţi. Comisia Naţională de Biocide e subordonată Ministerului Sănătăţii, ei ne prezintă nişte avize, nişte hârtii. De exemplu, şi Hexi Pharma a venit cu nişte avize valabile până în 2024. În ce calitate îmi pot permite eu să pun la îndoială un aviz emis de Comisia Naţională de Biocide de pe lângă Ministerul Sănătăţii, valabil până în 2024?”
*„Nu ai cum (să derulezi propriul control) şi este un efort financiar pe care nu ai cum să, nu ai de ce să ţi-l asumi, la urma urmei. (...) Ar presupune ca tu să ai un control, un control extern, ca să zic, cu o firmă caresă facă aceste lucruri, pe care o plăteşti, şi care, la urma urmei, va veni Curtea de Conturi şi va întreba care este motivul pentru care ai instituit acest control, câtă vreme ai documente care te asigură că produsele sunt în regulă”.