Ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, a declarat miercuri, după adoptarea în Guvern a memorandumului iniţiat de ministerul său, că rapoartele MCV adaugă, an de an, noi recomandări la condiţionalităţile iniţiale impuse României, iar unele dintre acestea pun sub semnul întrebării „consecvenţa CE”, mută aspectul tehnic în zona politică şi creează impresia unei „monitorizări continue”.
„Comisia Europeană a luat notă de memorandumul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare adoptat ieri de Guvernul României. Comisia va continua să asiste Guvernul României în eforturile sale de atingere a celor patru obiective fixate la momentul aderării la UE. Obiectivele MCV sunt clare, iar deciziile prin care a fost stabilit Mecanismul include etape clare pentru a ajuta România să obţină progrese”, se afirmă într-o declaraţie transmisă agenţiei Mediafax de către Mark Gray, purtător de cuvânt al CE.
De asemenea, Comisia Europeană consideră că concluziile la care a ajuns în raportul MCV sunt bazate pe o analiză atentă, corectă şi imparţială a situaţiei din România.
„Consiliul a susţinut deplin abordarea Comisiei din fiecare din rapoartele MCV adoptate încă din 2006. Ultimele concluzii ale Consiliului UE au fost adoptate pe 11 martie în unanimitate, inclusiv de către delegaţia României, menţionează că activitatea Comisiei este salutată de Consiliu, atât cu privire la metodologia aplicată şi împărtăşeşte pe deplin obiectivele, analiza echilibrată şi recomandările conţinute de raport”, evidenţiază poziţia CE.
De asemenea, Comisia Europeană aminteşte că în trecut a colaborat pe deplin cu guvernele României atât cu privire la partea de cooperare, cât şi cea de verificare a Mecanismului.
„Această colaborare a fost cheia realizării progreselor recunoscute în rapoartele MCV. România a beneficiat de asemenea de o contribuţie importantă din bugetul UE pentru a susţine măsurile din domeniile justiţiei şi afacerilor interne atât în perioada de preaderare, cât şi în cea postaderare. Comisia va continua în această abordare şi se va asigura ca angajamentele asumate să fie onorate”, concluzionează declaraţia instituţiei de la Bruxelles.
Potrivit lui Pivniceru, MCV, instituit de Comisia Europeană (CE) în 2006, avea în substanţa lui patru condiţionalităţi, care se refereau la: garantarea unui proces judiciar transparent şi eficient, consolidarea capacităţii şi responsabilităţii Consiliului Superior al Magistraturii, raportarea şi impactul implementării noilor coduri de procedură civilă şi penală, înfiinţarea, responsabilitatea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, continuarea luptei împotriva corupţiei la nivel înalt, precum şi combaterea corupţiei în cadrul administraţiei publice locale.