CCR: Desfiinţarea noţiunii de conflict de interese este constituţională

Curtea Constituţională a decis miercuri, cu majoritate de voturi, că desfiinţarea noţiunii de conflict de interese pentru funcţionarii publici şi înlocuirea acesteia cu sintagma „folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane” este constituţională. Curtea a respins astfel sesizarea depusă de USR, PMP şi PNL.

„Curtea a statuat că restrângerea sferei incriminării infracțiunii de conflict de interese nu este de natură a încălca dispozițiile constituționale referitoare la dreptul internațional și dreptul intern, prevăzute la art.11 din Legea fundamentală”, se arată într-un comunicat de presă.

Judecătorii constituţionali argumentează că actele internaţionale privind lupta împotriva corupţiei, pe care România s-a angajat să le respecte, lasă la latitudinea statelor alegerea mijloacelor de combatere a fenomenului ilicit reglementat, fără a le impune, în mod expres, prevederea în legislația națională a anumitor infracțiuni, într-o anumită manieră sau cu un conținut prestabilit. Printre actele internaţionale care reglementează lupta anticorupţie, CCR enumeră Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției, Convenția penală privind corupția și Convenţia penală privind corupţia, adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1999.

„S-a reținut, totodată, că proiectul de lege analizat nu încalcă principiul egalității în drepturi, prevăzut la art.16 alin.(1) din Constituție, legiuitorul, în aplicarea politicii sale penale, având competența să prevadă reguli cu caracter general privind pedepsele penale, dar și excepții de la aceste reguli, câtă vreme acestea din urmă au ca efect acordarea unui regim juridic mai favorabil”, se mai arată în comunicatul CCR.

Judecătorii constituţionali demontează criticile formulate de PNL, USR şi PMP, conform cărora modificarea legislativă privind conflictul de interese restrânge sfera persoanelor care pot avea calitatea de subiect activ al infracţiunii de conflict de interese, explicând că „infracțiunea anterior menționată putând fi săvârșită, conform Legii pentru modificarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, de către orice funcționar public”.

Totodată, Curtea a respins şi obiecţia contestatarilor legii privind încălcarea principiului bicameralismului deoarece forma adoptată de Camera Deputaţilor este diferită de cea votată de Senat.

„Din interpretarea teleologică a conținutului celor două forme ale proiectului de lege, se poate constata că, în ambele cazuri, finalitatea avută în vedere a fost aceea a restrângerii sferei reglementării infracțiunii de conflict de interese, prin eliminarea din cuprinsul laturii obiective a infracțiunii, fie pe calea reglementării unor excepții, în cazul Senatului, fie prin modificarea formei de bază, prevăzute la art.301 alin.(1) din Codul penal, în cazul Camerei Deputaților, a unor fapte, împrejurări sau efecte pe care faptele comise de funcționarii publici le pot avea asupra unor categorii de persoane”, se mai arată în comunicatul de presă al Curţii Constituţionale.

USR, PNL şi PMP au depus, pe 8 mai, la Curtea Constituţională, o sesizare de neconstituţionalitate a Legii de modificare a art.301 şi art.308 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal, prin care se desfiinţează noţiunea de conflict de interese pentru funcţionarii publici, aceasta fiind înlocuită cu sintagma „folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane”: USR argumentează că legea încalcă principiile bicameralismului şi al egalităţii cetăţenilor în faţa legii.

Sesizarea vizează iniţiativa deputaţilor Márton Árpád-Francisc (UDMR), Nica Nicolae-Ciprian (PSD), Roman Victor (PSD), Ionescu Aurelian (PC) şi Marocico Ion (UUR) prin care este înlocuită sintagma „conflict de interese” cu „folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane” şi restrângerea sferei de aplicare a acestei infracţiuni.

Semnatarii sesizării susţin că legea adoptată de Parlament încalcă principiul bicameralismului, obligaţii asumate prin tratate internaţionale, obligaţia de respectare a Constituţiei şi a principiului egalităţii în faţa legii.

În ce priveşte primul argument, cel referitor la încălcarea principiului bicameralismului, în sesizare se arată că există diferenţă de conţinut juridic între forma legii adoptată de Senat şi cea adoptată de Cameră, deputaţii introducând modificări majore, fără ca acestea să fi fost analizate de către senatori.

„Camera Deputaţilor nu s-a limitat însă la dezbaterea şi amendarea textelor de lege adoptate de Senat, ci a procedat la modificarea substanţială a art. 301 alin. (1), determinând transformarea însuşi conţinutului juridic al infracţiunii de «conflict de interese», îndepărtându-se de scopurile avute în vedere de iniţiatorii proiectului, respectiv restrângerea sferei de aplicare a dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal prin exceptarea unor situaţii şi eliminarea unor categorii de subiecţi activi”, se arată în sesizare.

În forma aflată în vigoare, articolul 301 alin. (1) din Codul Penal stipulează: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.”

În forma adoptată de Camera Deputaţilor, articolul va prevede că: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obţinut un folos patrimonial pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică pe o perioadă de 3 ani.”

Astfel, Camera a adoptat, susţin contestatarii, patru modificări majore fără ca senatorii să le fi dezbătut în prealabil: 1. eliminarea sintagmei „ori a participat la luarea unei decizii”, prin care a fost exclus din sfera ilicitului penal conflictul de interese săvârşit prin intermediul organismelor colegiale de decizie; 2. eliminarea sintagmei „direct sau indirect”, prin care a fost dezincriminat, într-o anumită măsură, conflictul de interese constând în obţinerea de foloase patrimoniale în mod indirect, sancţionarea acestei fapte fiind lăsată la libera apreciere a instanţelor de judecată; 3. eliminarea sintagmei „sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură”, prin care se permite conflictul de interese săvârşit în beneficiul partenerilor de afaceri, colegilor de muncă sau oricăror benefactori din trecut sau din prezent; 4. adăugarea sintagmei „pe o perioadă de 3 ani”, prin care interdicţia dreptului de a ocupa o funcţie publică a fost limitată la numai trei ani.

În al doilea rând, contestatarii legii susţin că legea încalcă obligaţii asumate de statul român prin ratificarea unor tratate constituţionale. Este vorba de Convenţia penală privind corupţia adoptată de Consiliul Europei la 27 ianuarie 1999 şi Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei din 31 octombrie 2003 care prevăd obligaţia părţilor semnatare de a lua măsuri de combatere a corupţiei, activă sau pasivă, agenţilor publici.

În ce priveşte încălcarea obligaţiei de respectare a Constituţiei, autorii sesizării afirmă că ea a survenit deoarece Parlamentul nu are dreptul să modifice legislaţia penală decât cu respectarea normelor constituţionale, iar acest lucru a fost ignorat în cazul de faţă.

Constituţia ar fi fost nesocotită în ce priveşte principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii, stipulată de articolul 16 alin. (1) din legea fundamentală. În mod concret, este vizată limitarea la numai 3 ani a interdicţiei ocupării unei funcţii publice de către persoanele condamnate pentru săvârşirea infracţiunii redenumite „Folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane”, măsură care conferă funcţionarilor publici un regim juridic mai favorabil în comparaţie cu alte categorii de cetăţeni, cărora li se aplică regulile comune ale reabilitării.

„Pe lângă faptul că amendamentul nu prezintă nicio justificare legală sau morală (din acest punct de vedere fiind mai simplu de justificat o măsură contrară, de înăsprire a pedepselor pentru funcţionarii publici, având în vedere nivelul de răspundere pe care îl presupune exercitarea unor prerogative de putere publică), acesta va încuraja funcţionarii publici să comită conflicte de interese la adăpostul posibilităţii de a reveni într-o funcţie publică după numai 3 ani”, se arată în sesizare.

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, cu 187 de voturi „pentru, 79 de voturi „împotrivă” şi 6 abţineri, proiectul de Lege pentru modificarea art.301 şi art.308 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal, prin care se desfiinţează noţiunea de conflict de interese pentru funcţionarii publici, aceasta fiind înlocuită cu sintagma "folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane”.

Potrivit expunerii de motive, „se impune amendarea dispoziţiilor art. 301 şi 308 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează: modificarea titlului art. 301 prin înlocuirea sintamei «conflictul de interese» cu sintagma «folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane»”.