CCR: Abuzul în serviciu, constituțional doar dacă implică încălcarea legii
UPDATE. Potrivit judecătorului Petre Lazăroiu, decizia de azi a Curții Constituționale ar fi doar una de interpretare a prevederii din Codul Penal și nu ar implica un proces de legiferare în Parlament. Ca atare, sintagma „în mod defectuos” ar rămâne în legea penală, dar magistrații urmează să stabilească dacă „defectuos” înseamnă și ilegal.
„Când trimiți un om în judecată, îi iei libertatea, nu o faci oricum, trebuie să ai niște limite. Ăsta e scopul acum. Procurorul până la urmă e jobul lui să caute infractori. Dar judecătorul trebuie să vadă dacă s-a încălcat legea, nu dacă aprecierea procurorului e că s-a îndeplinit defectuos”, a declarat Lăzăroiu.
UPDATE 2: Judecătorii CCR au respins excepțiile de neconstituționalitate ridicate la art. 13 indice 2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Este vorba de articolul invocat în multe dintre rechizitoriile dosarelor trimise în judecată de DNA.
Expertul anticorupție Laura Ștefan consideră că dosarele instrumentate de DNA nu vor fi afectate „semnificativ”. „Nu cred că în dosarele DNA vorbim despre încălcări minore ale unor reguli introduse prin hotărâri de Guvern, ordine de miniștri. Eu cred că DNA face dosare atunci când e vorba de încălcări grave ale legii și dacă e așa cred că dosarele DNA nu vor fi afectate într-o maniera semnificativă pentru că această teză a încălcării vădite a legii e păstrată ca urmare a deciziei CCR”, a declarat Ștefan.
--------
Sintagma „în mod defectuos” este constituțională în măsura în care înseamnă „prin încălcarea legii”, în articolul 297 din Codul penal.
Conform articolului 297 din Codul penal, „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.
Decizia Curții Constituționale este definitivă și general obligatorie. Până la publicarea motivării, sunt greu de anticipat argumentele judecătorilor CCR. Un lucru este cert: o redefinire a infracțiunii de abuz în serviciu în Codul Penal nu s-ar putea face, dacă este cazul, decât în sesiunea din toamnă. Potrivit Constituției, dispozițiile constatate ca fiind contrare Legii fundamentale sunt suspendate de drept la publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial. Dacă, în termen de 45 de zile de la publicarea deciziei CCR, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun în acord prevederile constatate ca fiind neconstituționale cu Legea fundamentală, prevederile „își încetează efectele juridice”. Adică, pur și simplu nu mai există în Codul Penal!
Or, după cum știm, aleșii intră în vacanță la sfârșitul acestei luni, urmând să se întoarcă la muncă în luna septembrie. Deci, șanse minime ca o eventuală modificare a Codului Penal să fie făcută în următoarele două săptămâni, mai ales că senatorii și deputații, unii dintre ei având propriile dosare și acuzații de abuz în serviciu, nu au niciun interes să se grăbească.
Primele declarații ale judecătorului Petre Lăzăroiu acreditează însă ideea că nu ar fi nevoie de implicarea Parlamentului. Totuși, lucrurile se vor limpezi definitiv doar după publicarea deciziei, inclusiv a motivării.
Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate în opt dosare, inclusiv cele ale unor nume grele precum Alina Bica, Nicuşor Constantinescu şi Gheorghe Bunea Stancu, dar de o decizie favorabilă vor beneficia toţi cei inculpaţi pentru abuz în serviciu. Potrivit procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, ar fi vorba de peste 3.000 de dosare, multe dintre ele legate de achiziţii publice şi cu prejudicii de milioane de euro.
Decizia de azi vine după ce judecătorii CCR au discutat și pe 24 mai despre abuzul în serviciu, un verdict fiind atunci amânat.
Efecte directe
Sute de milioane de euro ar putea să nu mai fi recuperate la bugetul de stat, iar sute de dosare penale, aflate în diferite stadii, ar putea fi afectate. Unele s-ar putea chiar închide definitiv. După caz, inculpații fie vor fi absolviți de răspundere, fie vor rămâne cu o listă mai scurtă de infracțiuni imputate lor.
Procurorul-șef al DNA arăta, la Jurnalul de Seară de la Digi24, că 42% dintre cazurile anchetate de direcție includ infracțiuni de abuz în serviciu. Cât despre prejudiciu, numai în dosarele instrumentate anul trecut acesta se cifrează la 620 milioane de euro. „Sunt bani care trebuie restituiți statului, dar dacă această infracțiune este dezincriminată, statul își ia adio de la acești bani”, explica Kovesi. Tot șefa DNA arăta că legislația națională este în concordanță cu cea internațională și că nu există nicio hotărâre a CEDO pe tema abuzului în serviciu. „Totul ne arată că această infracțiune este corect formulată, previzibilă și nu trebuie modificată”, concluziona procurorul-șef al DNA.
„Condamnații la închisoare definitiv pentru abuz în serviciu vor ieși din pușcărie, vor pleca acasă ca și cum nu s-a întâmplat nimic. Dacă prejudiciul nu este recuperat nici nu o să mai fie recuperat. Pe viitor să nu ne mai așteptăm ca funcționarii și demnitarii să fie responsabili și să avem așteptări. Fiecare va interpreta legea cum va vrea. Sunt consecințe extrem de serioase.” - Laura Codruța Kovesi, procuror-șef al DNA
Articole în discuție
- art. 297 alin. 1 din Codul Penal: "Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică."
- art. 13 indice 2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie: "În cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime."
Dosare în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate
- Dosarul Alina Bica, în care fosta şefă a DIICOT este acuzată de abuz în serviciu pentru că ar fi aprobat despăgubirea afaceristului Gheorghe Stelian cu 89 de milioane de euro. În cauză au fost trimişi în judecată şi Crinuţa Dumitrean şi Sergiu Diacomatu, fost preşedinte, respectiv vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, Dorin şi Alin Cocoş.
- Dosarul Centrului Militar Zonal, în care Nicuşor Constantinescu, preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, a fost deja condamnat, în primă instanţă, la trei ani şi jumătate de închisoare pentru abuz în serviciu. El este acuzat că, în perioada 2009-2013, nu ar fi asigurat finanţarea corespunzătoare pentru instituţia menţionată.
- Dosarul în care Nicuşor Constantinescu, preşedintele CJ Constanţa, a fost acuzat că ar fi aprobat în mod nelegal alocarea de finanţări nerambursabile pentru fundaţii, asociaţii şi echipe sportive din judeţ. Prejudiciul a fost estimat de anchetatori la peste 8 milioane de euro.
- Dosarul în care Gheorghe Bunea Stancu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, a fost trimis în judecată, alături de 12 foşti funcţionari din subordine, pentru că ar fi aprobat contracte de lucrări pentru trei firme ce fuseseră descalificate în procedurile de achiziţii publice. Prejudiciul adus bugetului CJ Brăila a fost estimat la circa 3 milioane de lei.
- Dosarul în care Gheorghe Bunea Stancu, fost şef al CJ Brăila, a fost acuzat că ar fi acordat nelegal suma de 7,49 milioane lei pentru două cluburi sportive din Municipiul Brăila, cluburi la care era fondator, respectiv asociat majoritar o societate în care ar fi fost implicat şi politicianul. În dosar a fost trimis în judecată şi fostul director economic al CJ Brăila.
- Dosarul Aurel Olărean. Fost primar al municipiului Rădăuţi a fost trimis în judecată pentru şapte infracţiuni de abuz în serviciu, alături de fostul secretar al Primăriei, pentru că ar fi destituit, cu încălcarea normelor legale, mai mulţi angajaţi ai instituţiei.
- Dosarul "Mită la poliţişti", în care 22 de poliţişti brăileni - printre care şi Marius Bunea, nepotul lui Gheorghe Bunea Stancu, fost şef al CJ Brăila - au fost trimişi în judecată pentru mai multe infracţiuni, inclusiv abuz în serviciu.
Alţi politicieni beneficiari. VIP-urile dintr-o listă mult mai lungă
- Elena Udrea. În dosarul "Gala Bute", fostul ministru al Dezvoltării a fost acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu. Într-un alt dosar legat de creditul luat de la BRD, fostul lider PDL a fost acuzat de complicitate la abuz în serviciu. "Nu există nicăieri în Europa reglementată această chestiune, această faptă de abuz în serviciu. Cine greșește să fie sancționat administrativ, de serviciu, la locul de muncă. Dacă se cauzează o pagubă, e pus să recupereze prejudiciul", susţinea Udrea, în luna februarie.
- Gabriel Oprea. Infracţiunea de abuz în serviciu se regăseşte în ambele dosare penale care-l vizează pe fostul vice-premier. Este vorba de dosarul legat de folosirea nelegală a coloanei oficiale, respectiv de cel privind Direcţia de Informaţii şi Protecţie Internă şi achiziţionarea unui autoturism de lux, în valoare de peste 90.000 de euro.
- Radu Mazăre. Patru infracţiuni de abuz în serviciu au fost inventariate în dosarul în care fostul primar al Constanţei a fost trimis în judecată pentru că ar fi vândut terenuri din patrimoniul oraşului la preţuri subevaluate. De abuz în serviciu a fost acuzat edilul şi în dosarul legat de primirea a 8 milioane de euro şi peste 8 milioane de lei de la reprezentanţii unor firme pentru a le facilita emiterea unor documente şi câştigarea unor licitaţii.
- Andrei Chiliman. Primarul sectorului 1 a fost acuzat de abuz în serviciu pentru că, în calitatea sa de edil şi cu încălcarea atribuţiilor legale, ar fi ajutat o persoană interesată să distrugă, prin folosirea de utilaje grele, construcţiile monument istoric anexe ale Palatului Ştirbei. Aceeaşi acuzaţie a fost formulată şi în legătură cu eliberarea autorizaţiei de funcţionare pentru o terasă.
- Cristian Popescu Piedone. Fostul edil al Sectorului 4 a fost acuzat de abuz în serviciu în dosarul "Colectiv".
- Marian Vanghelie. Două infracţiuni de abuz în serviciu au fost consemnate în dosarul în care edilul a fost acuzat că ar fi încheiat, cu încălcarea dispoziţiilor legale, două contracte de salubrizare în valoare de 6,5 milioane lei.
- George Scripcaru. Primarul Braşovului a fost trimis în judecată pentru mai multe infracţiuni, inclusiv abuz în serviciu şi instigare la tentativă de abuz în serviciu, deoarece ar fi determinat funcţionari din instituţia pe care o conduce să-şi exercite defectuos atribuţiile de serviciu cu ocazia încheierii unor contracte cu o anumită firmă.
- Gheorghe Nichita. Primarul municipiului Iaşi a fost trimis în judecată pentru mai multe infracţiuni, inclusiv instigare la abuz în serviciu şi complicitate la abuz în serviciu, în dosarul privind utilizarea Poliţiei Locale pentru urmărirea fostei iubite.
- Titus Corlăţean. Abuzul în serviciu a fost una din infracţiunile pentru care DNA a cerut Senatului încuviinţarea începerii urmăririi penale împotriva fostului ministru de Externe, în dosarul "Diaspora".
- Mircea Sandu și Dumitru Dragomir. În dosarul dezafilierii Universității Craiova, cei doi au fost condamnați zilele trecute, în prima instanță, la trei ani de închisoare cu suspendare, fiind acuzați de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, sustragere de sub sechestru și folosire a influenței ori autorității persoanei care îndeplinește o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial în scopul obținerii de bani, bunuri sau foloase necuvenite.
- Tiberiu Nițu. Fostul procuror general al României este acuzat de complicitate la abuz în serviciu, după ce ar fi beneficiat, fără drept, în baza unui protocol încheiat cu ministerul condus de Gabriel Oprea, de coloană oficială.
Declaraţii relevante
- "Abuzul în serviciu înseamnă să nu-ți îndeplinești atribuțiile de serviciu în mod intenționat. În urma acestei acțiuni se pot produce două efecte: un prejudiciu în bugetul public și obținerea unui folos necuvenit. Sunt și dosare trimise în judecată.(...) Anul trecut, am instrumentat peste 600 de astfel de infracțiuni. Dacă abuzul în serviciu dispare din legislația noastră... toate aceste prejudicii nu vor mai putea fi recuperate. O treime din dosarele finalizate cu rechizitorii anul trecut privesc și abuzul în serviciu. Sunt foarte multe state care au această infracțiune prevăzută în legislația lor." - Laura Codruţa Kovesi, procuror-şef DNA.
- "Înalta Curte apreciază că dispoziţiile (...) respectă exigenţele constituţionale referitoare la claritatea legii, respectiv întrunesc condiţiile de claritate, precizie, previzibilitate şi accesibilitate, nefiind contrare dispoziţiilor din Constituţie şi nici prevederilor care reglementează dreptul la un proces echitabil." - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
- "Sigur că poate fi schimbată (legea - n.r.). Depinde cine o citește. Astfel de decizii au mai fost luate. (...) Dreptul nu zace, el se dezvoltă, se adaptează la condițiile sociale. Incriminarea unei fapte sau dezincriminarea acesteia este un drept exclusiv al legiuitorului.Uitați-vă în Constituție. Infracțiunile se stabilesc prin lege. (...) În Europa, din câte am verificat şi am constatat, mai sunt 12 ţări care sancţionează cu închisoarea abuzul în serviciu, restul nu sancţionează. Adică nu-l sancţionează cu închisoarea. Sunt ţări în care li se interzice să mai poată să ocupe funcţii publice pe o anumită perioadă de timp, dar la noi s-a mers pe această variantă." - Augustin Zegrean, fost preşedinte al Curţii Constituţionale
- „Sunt convins că definiţia din Noul Cod Penal, care se referă la neîndeplinirea sau îndeplinirea "defectuoasă" a atribuţiunilor de serviciu, este incorectă. Termenul "defectuos" este mult prea larg şi imprecis pentru a trimite oamenii în puşcărie pentru 7 ani.” - Traian Băsescu, fost președinte al României
- „În ultima perioadă, abuzul în serviciu s-a constituit într-o metodă abuzivă de apreciere și de anchetare a multor oameni care sunt plimbați acum pe la procuratură, prin instanțe, și întotdeauna definițiile laxe lasă loc la interpretări și, când ele nu sunt făcute cu bune intenții, sigur că putem să fi confruntați cu multe abuzuri și excese.” - Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului României.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
