Casa pierdută de Iohannis. Ițele unui caz complicat

Casa pe care preşedintele Klaus Iohannis a pierdut-o are o poveste complicată. Potrivit unei anchete a jurnaliştilor de la Rise Project, cel de la care şeful statului a cumpărat jumătate din locuinţă s-a folosit de documente false pentru a se da drept unic moştenitor al imobilului din centrul Sibiului. Procesul a durat 17 ani, relatează Digi24.

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Istoria casei de pe bulevardul Nicole Bălcescu, din centrul Sibiului, începe în 1935. Clădirea aparţinea atunci soţilor Maria şi Eliseu Ghenea. În anii 60, regimul comunist confiscă imobilul, aşa cum se întâmplă cu multe alte proprietăți private din ţară. După Revoluţie, Nicolae Baştea, nepotul soţilor Ghenea, decide să îşi ceară dreptul şi să recupereze imobilul. În acelaşi timp, îşi scrie testamentul şi lasă casa moştenire unui nepot, Ioan Baştea.

Povestea se complică, pentru că între timp, chiriaşii la stat reuşesc să cumpere o parte din casă.

Începe lupta în instanţă. Se fac expertize. Jurnaliştii de la Rise Project spun că în 1998, apar suspiciuni asupra dreptului de moştenire, pentru că testamentul făcut în anii '60 de Eliseu Ghenea nu ar fi original.

„Nu era scris, datat şi semnat de persoana testatorului. Cu ocazia expertizei grafice s-a constatat că era o făcătură. O parte din scris era a unei persoane, semnătura era a altei persoane, datarea era a altei persoane”, spune Viorel Vulcan, avocat.

Acest scenariu nu a stat în picoare, pentru că Ioan Baştea reuşeşte să obţină o adeverinţă care dovedeşte contrariul. Instanţa îi dă crezare şi decide să îi înapoize proprietatea.

În 1999, actualul preşedinte al României, pe atunci inspector şcolar şi soţia sa cumpără de la Ioan Baştea jumătate din casă. Ei împărţeau deja dreptul de proprietate asupra unui alt imobil din centrul Sibiului lăsat moştenire de Nicolae Baştea nepotului său, dar şi lui Carmen Iohannis şi mamei ei.

Revenind însă la casa de pe Nicolae Bălcescu, cer judecătorilor anularea contractului prin care statul a vândut casa chiriaşilor. Cei trei câştigă procesul.

Chiriaşii nu se lasă. Deschid un alt proces în care contestă dreptul de moştenitor al lui Nicolae Baştea, cel care a lăsat moştenire casa prin testament.

Judecătorii le dau dreptate. Adeverinţa semnată de secretarul primăriei Porumbacu de Jos din care reieşea că Nicolae Baştea este unic moştenitor este un fals.

Mai exact, Nicolae Baştea nu este rudă de sânge cu Eliseu Ghenea, ci cu soţia acestuia şi astfel ar fi avut dreptul doar la o mică partea din averea celor doi. Secretarul comunei Porumbacu de Jos, este condamnat la un de închisoare cu suspedare pentru neglijenţă în serviciu.

„În apel s-a adus adeverinţa falsă emisă de secretarul din Porumbacu în care se falsifica relaţia de succesiune dintre Ghenea Eliseu şi acel Baştea Niculae”, spune Viorel Vulcan, avocat.

Chiriaşii cer şi anularea contractului prin care soţii Iohannis au devenit proprietari pe jumătate din clădire.

Lucrurile se tranşează în instanţă la Tribunalul Braşov.

Actul de vânzare cumpărare, care avea la baza certificatul de moștenitor declarat nul, nu mai are valoare juridică. Astfel ca soții Iohannis nu mai au niciun drept asupra imobilului din strada Bălcescu. În noiembrie 2015, Curtea de Apel Brașov a menținut această sentință.

Soții Iohannis au fost radiați din cartea funciară a acestui imobil încă de anul trecut. De altfel, președintele României nici nu și-a mai trecut această casă în declarația de avere.

Preşedintele continuă lupta. Dosarul ajunge la Curtea de Apel Piteşti.

Sentinţa judecătorilor din Piteşti este definitivă: preşedintele pierde casa. Imediat după pronunţare, purtătorul de cuvânt al Amdinistraţiei prezidenţiale anunţă că şeful statului repectă decizia instanţei.

Preşedintele României a luat act de hotărârea civilă a Curții de Apel Piteşti de astăzi. Preşedintele s-a conformat deciziei instanţei încă din noiembrie 2015, când a fost pronunțată decizia irevocabilă de către Curtea de Apel Braşov.

După o luptă de 17 ani în instanţă, unul dintre chiriaşi este convins că i s-a făcut dreptate.

„Sentinţele consfinţesc faptul că familia Iohannis şi familia Baştea nu au avut drept să fie proprietari”, afirmă Eugen Antonescu, fost chiriaș.

Din 2001 casa din centrul Sibiului a fost închiriată unei bănci. Potrivit jurnaliştilor de la Rise Project soţii Iohannis şi familia Baştea au primit chirie între 20,000 de dolari şi 60,000 de euro pe an.