Băsescu: Atacurile mass-media la magistraţi confirmă că e o vulnerabilitate la securitatea naţională
În deschiderea şedinţei Consiliului Superior al Magistraturii, preşedintele Băsescu a susţinut un discurs în care a salutatcucerirea pas cu pas a independenţei justiţieiîn 2012, atrăgând atenţia căprocesul nu este ireversibil. A salutat de asemeneaintroducerea unor noi criterii de selecţie în recrutarea magistraţilor, dorindu-şi ca în 2013percepţia cetăţenilor asupra diminuării corupţiei să se îmbunătăţească. Avem probleme cutimpul de redactare a codurilorşitransmiterea deciziilor instanţelor, a mai subliniat preşedintele.
Cele mai importante declaraţii ale lui Traian Băsescu:
Ora 11:24- Vă doresc un an 2013 mai bun decât anul 2012. Aş face o remarcă ce mi se mare mie a fi chiar esenţa evoluţiei în justiţie:faptul că într-un moment de turbulenţe politice extraordinare (iulie-august 2012), principalele instituţii ale statului, printre care şi CSM-ul şi justiţia în ansamblul ei nu au fost afectate, ceea ce îmi creează certitudinea că s-a realizat cucerirea pas cu pas a independenţei justiţiei.
-Nu spun că procesul nu este ireversibil. Atenţie, procesul de cucerire a independenţei justiţiei, chiar democraţia în România, nu sunt definitiv consolidate.Nu, nu este ireversibil, riscul de paşi înapoi este posibil, însă eu sper că nimeni, cel puţin din justiţie, nu este dispus să facă paşi înapoi în procesul de independenţă şi eficienţă a justiţiei.Nu suntem la stadiul în care să spunem că justiţia este un bun câştigat.
- Am fost unul din criticii fără rezerve ai justiţiei când a fost cazul, uneori cu uşoare exagerări, dar aveam în spate expertiza celor de la Bruxelles.
Imixtiunile politicului în justiţie
- Este importantă educarea fiecărui judecător, fiecărui procuror.Având acces şi în zona politică dar şi în justiţie prin atribuţiunile constituţionale, vă pot spune că nu e uşor să ţii justiţia ferită de politic.
-România n-are nici o şansă să meargă înainte, să fie o ţară în care cetăţenii să fie mulţumiţi, dacă justiţia nu va fiindependentă politic şi fiecare magistrat nu va fi convins că el este independent.
-Astăzi, în România, un magistrat nu este independent numai dacă nu vrea el.N-am întâlnit încă un procuror care să îşi asume decizii dure şi să suporte consecinţele. Pentru că nu se mai poate în zua de azi. În schimb,am văzut situaţii de magistraţi care, fără să le spună nimeni, au fost dispuşi să aplece urechea către politicieni mai mult sau mai puţin certaţi cu legea.
- În 2012 au fost semnate 150 de decrete de intrare în magistratură - mai puţine decât în anul anterior.
Codurile, criza de magistraţi şi viteza de soluţionare
- Doresc ca viitorul CSM să îşi propună să îşi menţinătimingul pentru introducerea noilor coduri. Chiar din luna ianuarie este necesar să faceţi o analiză: ce puteţi face în mod real, dacă este cazul să facem o amânare - deşi asta nu e de dorit -, dar mai bine ne fixăm un timing pe care îl putem adopta, decât să ne trezim în preajma adoptării că îl mai amânăm şase luni.
- Avem şi o mică contradicţie, în care nu ţin neapărat să am dreptate:dacă suntem într-adevăr într-o criză de magistraţi. Potrivit raportului Băncii Mondiale, suntem cam pe medie.
- Avem o problemă şi la modulcum ne considerăm dosarele pe fiecare magistrat– le tot reporftăm, le amânăm. Aici poate aprecierile mele poate nu sunt corecte. Aş vrea o analiză şi asupra acestei probleme.Viteza de soluţionares-a înbunătăţit vizibil, dar sunt convins că mai este loc pentru mai bine.
- N-am fost niciodată un preşedinte care să fie politicos cu sistemul doar de dragul de a fi, dar nu pot să nu observ că, în ultimii doi ani,în rapoartele europene au apărut şi ÎCCJ şi Parchetul General şi CSM-ul, cu aprecieri pozitive, de unde campionul era doar DNA (Direcţia Naţională Anticorupţie).
Campanii de discreditare a sistemului judiciar
Ora 12:10-Sunt trusturi mass-media care sunt o vulnerabilitate pentru securitatea naţionalăşi mă refer ladiscreditarea unor instituţii. Ce s-a întâmplat în anul 2012 cu judecători ai Curţii Constituţionale, cu magistraţi din CSM, cu judecători ai ÎCCJ, cu procurori de la DNA şi de la Parchetul General confirmă pe deplin această afirmaţie.
- Am vrut doar să subliniez că am sesizat de mult acest lucru: cătrusturi mass-media sunt interesate în discreditarea unor instituţii. (...) Lucrurile merg „bine” din punct de vedere al discreditării instituţiilor. „Bine”, sigur, pun în ghilimele.
-Avem această vulnerabilitate şi probabil că ea trebuie tratată legal. Pentru că nu se utilizează numai împotriva instituţiilor care fac parte din sistemul de justiţie al României, se utilizează şi împotriva altor instituţii.
- Cred că a fostcea mai dramatic negativă evoluţie din ultimii ani şi paşi înapoi făcuţi de cei care se revendică a fi a patra putere în stat, o parte din ei – că nu toţi ziariştii sunt aici, nu toate trusturile media sunt aici.
-Pentru satisfacerea intereselor de discreditare a magistraţilor se utilizează mijloace de influenţă infinit mai mari decât are sistemul judiciar. Sistemul judiciar de regulă tace şi reacţionează doar instituţional.Dar când un trust mass-media ia judecătorii CCR, judecători, procurori din CSM, din ÎCCJ, din parchete, şi toacă de dimineaţa până seara.... în bătălia de discreditare a instituţiilor deja lucrurile sunt grave.
- Poate că, fiind şi doamna ministru aici, poate găsimo soluţie de protejare a justiţiei de astfel de atacuri, cu atât mai mult cu cât justiţia are propriul ei sistem de justiţie internă: inspecţii, hotărârile interne ale CSM care sunt executorii şi pot fi atacate doar la ÎCCJ.
-Justiţia se autoregleazăşi atunci nu este nevoie de campanii de discreditare a unui sistem. Pentru că de fapt intenţia a fost să se distribuie neîncrederea pe întregul sistem.
-Nici o grupare de tip mafiot nu are nevoie de o justiţie puternică.E cea mai mare teamă a ei –să nu avem justiţie puternică sau justiţie credibilă.
Despre numirea şefilor DNA şi Parchetului General: Potrivit Articolului 134 din Constituţie, alineatul 1, nu ministrul Justiţiei trebuie să facă propunerile, ci CSM, spune preşedintele
Art. 134, alineat 1: „Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.”
- Am venit pregătit să ridic problema asta. Avem un Articol 134 în Constituţia României:CSM face preşedintelui propunerile pentru funcţiile de procurori şefi. Acest articol, în opinia mea de inginer, spune clar că CSM face propunerile.Nu mă voi grăbi cu cele două propuneri (pentru şefia DNA şi a Parchetului General). Eu nu am un termen în care să decid asupra celor două propuneri.
-Deci propunerea, conform Constituţiei, trebuie să vină de la CSM. Această prevedere nu a fost atacată la CCR până acum. Mă surprinde că până acum nu au reacţionat alte structuri pe tema asta.Aştept un punct de vedere al CSM despre cum citiţi acest articol de Constituţie. Nu am în Constituţie o prevedere expresă ca ministrul Justiţiei face propunerile, ci că CSM face propunerile.
- Vă rog să nu o consideraţi sarcină de serviciu. Daţi-mi şi mie o părere, cum citesc Articolul 134. Consilierii mei m-au întrebat: domnule preşedinte, dar cum de nu aţi observat până acum? Mi-ar prinde bine un punct de vedere neoficial, pur şi simplu o sugestie către preşedinte.
Decât justiţie supusă intereselor politice, mai bine război
Ora 12:27- Nimic nu e de negociat în ceea ce priveşte justiţia. Nici numiri dubioase, nici dosare. Aveţi aici oameni care pot spune că niciodată nu am întrebat de vreun dosar.
-Nimeni nu va negocia independenţa deciziei judecătorilor de dragul păcii politice. Mai bine război decât justiţie neindependentă. Mai bine război.
Teoria procurorului funcţionar public
- O cunosc şi mi-a fost pusă pe tapet în diverse discuţii şirefuz această teorie. Da, e foarte adevărat, scrie în Constituţie că Ministerul Public funcţionează sub autoritatea Ministerului Justiţiei. Dar se referă la cu totul altceva decât la autoritate profesională. Independenţa magistratului e şi ea garantată prin Constituţie. Ori în această cheie trebuie citită autoritatea Ministerului Justiţiei asupra Ministerului Public.
- Revenirea la situaţia în care procurorii ar fi pre-puşii exclusivi ai statului, sub controlul Ministerului Justiţiei, cu un control ierarhic profesional cum era înainte... acum are probabil un control administrativ, dar nu se bagă şeful lui în dosarul lui, că dacă s-a băgat şi e reclamat, ajunge la inspecţie. Deciacest statut trebuie menţinut pentru binele nostru, al tuturor (în care procurorii sunt în subordinea Ministerului Public), chiar dacă eu ştiu care sunt discuţiile judecători – procurori. Îmi sunt cunoscute.
- Îmi erau cunoscute mai ales la începutul primului mandat, când încă era relativ nouă abordarea, darcred că toţi v-aţi convins de binefacerea independenţei procurorului. Şi cred că chiar dumneavoastră (judecătorii) o simţiţi cel mai bine în instanţă – ce înseamnă un procuror independent care vă vine cu un dosar făcut independent.
Preşedintele României a prezidat fără drept de vot lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit legii. Traian Băsescu nu a participat la ședința de anul trecut.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
