Augustin Lazăr: Nu sunt colaborator al Securității. Regret dramele și suferințele din comunism
Data actualizării: Data publicării:
Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a făcut primele declaraţii pe tema activităţii sale din anii 80, de la Penitenciarul Aiud. Sunt precizări aşteptate de aproape o săptămână după au apărut informaţii conform cărora, în calitate de preşedinte al Comisiei de liberări condiţionate, Augustin Lazăr a dat aviz negativ eliberării anticipate deţinutului politic Iulius Filip. Procurorul general a mai dat două comunicate de presă pe această temă, dar spune că au fost ignorat de instituțiile de presă care l-au acuzat că ar fi torționar.
Lazăr crede că acuzațiile la adresa lui vin în contextul în care și-a depus candidatura pentru un nou mandat de procuror general.
„În ultimele zile, câteva instituţii de presă mi-au atribuit fapte pe care nu le-am făcut, mi-au pus etichete de natură să mă decredibilizeze ca om, ca magistrat, ca român. Este prima dată în viaţă când mi se întâmplă aşa ceva şi este suprinzător şi pentru un procuror foarte experimentat cu o carieră foarte îndelungată. În acest context, fac următoarele precizări: Nu sunt ofiţer, subofiţer, agent sau colaborator al fostei Securităţi sau al vreunui serviciu de informaţii. Am făcut şi eu armata, ca orice bărbat la acea vreme, şi sunt rezervist al Armatei Române la arma geniu”, a spus el.
„Nu am instrumentat dosare penale vizând fapte comise împotriva regimului comunist. Infracţiunile contra securităţii statului erau instrumentate în justiţia militară”, a precizat procurorul general.
„Nu am emoții dacă se verifică arhiva CNSAS”, a adăugat el.
Declarațiile vin după ce în presă au apărut informaţii potrivit cărora, ar fi refuzat eliberarea unui deținut politic, în calitate de şef al comisiei de liberări condiţionate din Penitenciarul Aiud, în anii '80.
„Episodul la care fac referire unele instituții de presă a fost prezentat tendențios, fără a ține cont de explicațiile pe care le-am mai dat. Atribuțiile acestei comisii nu erau de punere în libertate a celor condamnați. Acesta era atributul exclusiv al instanței de judecată. Legea avea aceleași prevederi pentru toate categoriile de condamnați”, a mai spus Lazăr.
„Atacurile mi-au dat prilejul de a reflecta asupra parcursului de după 1989 a Ministerului Public. Imediat după revoluție, justiția și procurorii în special au făcut pași rapizi spre profesionalizare. Șansa a fost ca și pe noi, generația mea, să ne prindă această schimbare benefică”, a mai spus procurorul general.
„Anul acesta marcăm 30 de ani de la prăbușirea comunismului și cred că este timpul unei delimitări explicite. Doresc să exprim scuze instituționale pentru practicile discutabile dinainte de 1989. Personal îmi exprim regretul pentru dramele trăite de luptătorii anticomuniști”, a adăugat el.