Procesul intentat de Adrian Coman și Clai Hamilton împotriva României, pentru recunoașterea căsătoriei lor, a debutat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a anunțat luni Asociația ACCEPT într-un comunicat. Cei doi, a căror căsătorie a fost recunoscută de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, dar și de Curtea Constituțională a României, cer să le fie protejate drepturile care decurg din această relație și în România.
Adrian Coman și Clai Hamilton au dat România în judecată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru încălcarea dreptului lor la căsătorie, nediscriminare, viață de familie și acces la justiție, potrivit comunicatului ACCEPT. Curtea Europeană a anunțat luni că procesul împotriva României a debutat, "cazul fiind comunicat într-un timp record de instanța europeană, ceea ce indică gravitatea abuzului statului român", se mai arată în comunicat.
Adrian Coman și Clai Hamilton au fost recunoscuți ca soți și, implicit, ca familie, de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și de Curtea Constituțională a României (CCR) în vara anului 2018. Potrivit ACCEPT, aceste două decizii reprezintă cele mai importante precedente juridice stabilite în ultimul deceniu pentru egalitatea persoanelor LGBTI în Uniunea Europeană și în România. Decizia CJUE, care stabilește recunoașterea căsătoriilor între persoanele de același sex în dreptul european, cel puțin în materia liberei circulații, este una obligatorie pentru instanțele și autoritățile publice din România. Decizia CCR recunoaște, pentru prima dată, dreptul la viață de familie al femeilor lesbiene și bărbaților gay în România și indică, încă din 2018, faptul că Parlamentul trebuie să adopte o lege care să protejeze aceste familii, susține ACCEPT.
Adrian Coman: Este revoltător că suntem încă în această situație
Deciziile CJUE și CCR au fost ignorate de puterea executivă, legislativă și judecătorească din România, reclamă ACCEPT.
"Instanțele, care ar fi trebuit să soluționeze cazul de discriminare inițiat de Adrian, Clai și ACCEPT împotriva Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) și Ministerului pentru Afaceri Interne, au eșuat. Judecătoria Sector 5 și Tribunalul București au invocat din oficiu excepții procedurale, clamând o aberantă lipsă de interes a părților pentru rezolvarea cauzei, în loc să aplice deciziile instanțelor superioare. Astfel, judecătorii celor două instanțe au negat accesul nostru la justiție și la o soluție pentru problema de fond: imposibilitatea soților Coman-Hamilton de a locui ca familie în România, din cauza refuzului IGI de a emite în 2013 un permis de ședere pentru Clai (cetățean american), motivând discriminatoriu că România nu recunoaște căsătoriile între persoane de același sex încheiate în afara țării", precizează comunicatul.
Mai departe, ACCEPT acuză că Parlamentul nu a reglementat parteneriatul civil, iar Guvernul nu a coordonat o reformă administrativă care să armonizeze legislația națională cu cea europeană în materia liberei circulații pentru cetățenii europeni. Această din urmă problemă este analizată și de Comisia Europeană, care a declanșat în august 2020 o procedură de pre-infringement împotriva României, ultimul pas înainte de declașarea procedurii judecătorești la CJUE pentru încălcarea legislației UE prin neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru. Prin procedura de pre-infringement se încearcă un dialog cu statul, înainte de a fi trimis în judecată de către Comisia Europeană.
„De aproape nouă ani suntem în instanțele din România și Europa. Refuzul statului de a ne recunoaște căsătoria nu ne permite să avem reședința în România. Dacă s-ar întâmpla ceva cu părinții mei, care locuiesc în România, nu am putea să fim alături de ei ca familie, din cauza restricțiilor de circulație impuse pentru limitarea pandemiei. Deși soții cetățenilor români au dreptul să intre în țară, Clai nu își poate exercita acest drept. El nu poate obține nici permis de ședere, nici certificat de căsătorie transcris, prin care să arătăm că formăm o familie. Este revoltător că suntem încă în această situație, în ciuda eforturilor făcute și în disprețul deciziilor CJUE și CCR, care deja au clarificat legislația în materie. Sperăm să ne găsim la CEDO dreptatea și avem încredere că noile autorități române vor pune capăt acestor discriminări, cu sprijinul Comisiei Europene", a declarat Adrian Coman, potrivit comunicatului.
Avocat al cuplului: România face un abuz fără precedent
Avocata celor doi susține că drepturile obținute în instanța europeană trebuie recunoscute și aplicate și în România.
„Faptele reclamate de Adrian, Clai și ACCEPT la CEDO sunt extrem de grave. România face un abuz fără precedent. Dreptul european face parte din cel național, și trebuie aplicat direct de judecători și celelalte autorități. Avem încrederă că CEDO va institui printr-o decizie favorabilă în acest caz un drept la căsătorie în Europa pentru persoane LGBTI, deci fără discriminare, în baza jurisprudenței anterioare a curții, care consideră că, odată statuat în dreptul național, dreptul la căsătorie trebui reglementat efectiv. Dreptul la căsătorie pentru Adrian și Clai a fost deja recunoscut de CJUE și el nu poate rămâne un drept iluzoriu, ci trebuie să poată fi exercitat efectiv. Or, în absența posibilității de transcriere a căsătoriei încheiate în Belgia, Adrian și Clai nu au posibilitatea să primească o carte de rezidență pentru că, în fapt, căsătoria lor nu e recunoscută de România," a declarat Iustina Ionescu, avocată de drepturile omului care reprezintă cuplul în toate aceste spețe.
„Căsătoria lui Adrian și Clai este o realitate juridică pe care România nu va mai putea să o ignore. Refuzul de a respecta statul de drept și drepturile omului în România a determinat CEDO să înceapă rapid acest proces. Nu avem nicio îndoială că îl vom câștiga și că CEDO va afirma că persoanele queer din cele 47 de state membre ale Consiliului Europei au dreptul la căsătorie, în ciuda unei mobilizări masive împotriva egalității LGBTI în Europa de Est. Referendumul pentru redefinirea familiei în Constituție, un experiment al politicienilor și organizațiilor ultra-conservatoare din România, a eșuat. Românii au refuzat să participe la un vot care ar fi ridicat discriminarea la nivel constituțional. Însă mobilizarea împotriva persoanelor LGBTI este un fenomen din ce în ce mai răspândit în Europa, ca țapi ispășitori folosiți pentru a direcționa furia publică în regimuri autoritare ca cel din Polonia sau Ungaria. Sperăm că demersul nostru în fața CEDO va permite tuturor comunităților LGBTI marginalizate din Europa să aibă speranța la recunoaștere juridică pentru viața de familie și căsătorie și, pe termen lung, la o viață mai bună, fără ură și discriminare", a declarat Teodora Roseti-Ion-Rotaru, directoare executivă a Asociației ACCEPT.
Editor : B.P.
