Pentru a crea aparenţa legalităţii, medicii ar fi stabilit o listă de tarife ce le era adusă la cunoştinţă persoanelor care se interesau de astfel de operaţii. De altfel, aceste tarife nu acoperau costurile pentru efectuarea acestor intervenţii. Sumele erau afişate la spital în euro, nu în lei.
În unele cazurile sumele acordate medicilor erau intermediate. Astfel, banii nu ajungeau direct de la pacient la medic pentru a evita eventualele supiciuni, spun procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti, în referatul prin care au cerut arestarea a zece persoane în acest caz.
Din probele administrate în cauză, anchetatorii au stabillit că pacienţii care doreau efectuarea unor operaţii estetice contactau suspecții, medici angajați ai Spitalului Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică, Reconstructivă şi Arsuri, în baza unor anunțuri postate pe internet (site-uri ale medicilor, forumuri de socializare etc.) sau la recomandarea altor pacienți care au efectuat operații similare.
Medici, specializaţi în chirurgie plastică, reconstructivă şi estetică, ofereau consultaţii pacienţilor care doreau efectuarea unor operaţii estetice, atât în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică, Reconstructivă şi Arsuri, cât şi în cadrul unor clinici private.
În discuţiile purtate, suspecţii le comunicau pacienţilor că pot opta pentru efectuarea intervenției în spitalul public sau într-o clinică privată, prezentându-le avantajele financiare (un preț mai mic) de care ar fi beneficiat în cazul în care intervenţia s-ar fi realizat într-o unitate spitalicească public., arată procurorii.
În situaţiile în care pacienţii optau pentru efectuarea intervenţiei în spital, astfel cum le indicau medicii, se întocmea documentația medicală în care erau menționate un diagnostic şi un tip de intervenţie medicală nereale. Ulterior, pe baza acestor documente falsificate, se întocmeau raportările către CASMB şi Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti, ărin care se solicita decontarea serviciilor medicale.
În cazul în care raportările erau validate, se deconta suma de 4.921,83 lei pentru fiecare intervenţie medicală.
Pentru ”serviciile” oferite (efectuarea unor analize medicale, internarea într-un spital public în baza unui diagnostic fals, intervenția chirurgicală propriu-zisă, folosirea frauduloasă a logisticii spitalului etc.) medicii pretindeau cu titlu de mită sume cuprinse între 450 euro şi 3.400 euro, în funcţie de tipul intervenţiei, acestea fiind împărţite între membrii echipei operatorii (medicul principal de intervenţie, medicul secundar de intervenţie şi medicul anestezist).
Trei persoane au fost arestate în acest caz iar alte şapte vor fi cercetate în stare de libertate, sub control judiciar.
Întreaga reţea ar fi fost monitorizată timp de peste opt luni de zile.