Alina Bica, patru ani de închisoare cu executare. Adriean Videanu, achitat

Alina Bica a fost condamnată la patru ani de închisoare cu executare și a fost achitată pentru infracțiunea de abuz în serviciu, în vreme ce Adriean Videanu, fost ministru al Economiei, a fost achitat pentru complicitate la abuz în serviciu.

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au dispus achitarea Alinei Bica pentru două fapte de abuz în serviciu şi o faptă de favorizare a făptuitorului, respectiv a lui Adriean Videanu, dar au condamnat-o la patru ani de închisoare cu executare pentru o altă faptă de favorizare a făptuitorului, repectiv a lui Ovidiu Tender.

Din pedeapsa Alinei Bica va fi scăzută perioada în care fosta şefă a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a stat în arest preventiv, respectiv din ianuarie până în iunie 2015.

Instanţa supremă l-a achitat pe Adriean Videanu pentru complicitate la abuz în serviciu.

Sentinţa poate fi contestată la Completul de cinci judecători al instanţei supreme, care va da o decizie definitivă în acest caz.

În dosarul cunoscut sub numele "Bica 2", fosta şefă a DIICOT este acuzată de procurorii DNA  de favorizarea fostului ministru al Economiei Adriean Videanu, în dosarul Romgaz-Interagro, şi a omului de afaceri Ovidiu Tender, în dosarul Rafo-Carom, precum şi de abuz în serviciu.

Dosarul a ajuns la ICCJ în iunie 2015, judecarea a început în septembrie 2015 şi s-a încheiat după 15 termene, în 23 noiembrie 2016.

Fostul procuror şef al DIICOT Alina Bica este acuzată că l-a favorizat pe fostul ministru al Economiei Adriean Videanu prin ridicarea unui sechestru. Sentinţa va putea fi atacată la Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a încheiat, în 23 noiembrie, dezbaterile în dosarul de corupţie al fostului procuror-şef al DIICOT, Alina Bica, după ce acuzarea şi apărarea au prezentat pledoariile finale.

Astfel, acuzarea a cerut condamnarea celor doi la pedepse cu executare orientate spre maximum, în vreme ce apărătorii au arătat că probele nu demonstrează acuzaţiile DNA şi au cerut achitarea clienţilor lor.

După încheierea pledoariilor, în ultimul cuvânt, Alina Bica a arătat în faţa judecătorilor că ancheta penală a început la iniţiativa sa şi că, în cazurile lui Tender şi Videanu, a semnat şase adrese pentru a pune sechestru pe activele Titan Mar.

"Unde-mi este reaua- credinţă şi favorizarea infractorului?”, s-a întrebat Bica.

Fostul procuror şef al DIICOT a mai spus: ”În cazul Tender, am acţionat cu convingerea fermă că mă aflu în faţa unei solicitări venite din partea unei alte instituţii care a invocat raţiuni de stat. N-am văzut niciun procuror trimis în judecată pentru soluţiile date în anchetă”.

Bica a adăugat că a acceptat să-şi piardă funcţia, dar nu şi libertatea.

”Lui Tender, Dumnezeu i-a dat mintea să clarifice lucrurile. Presupusa întâlnire pe care a avut-o cu mine nu este demonstrată de nimic altceva. În cazul celor trei procurori audiaţi nu coincide nicio frază. Procesul lui Tender de la Tribunal s-a amânat din chestiuni de procedură. Am acceptat, în urma presiunilor venite din partea lui Coldea, am acceptat să îmi pierd funcţia, dar nu şi libertatea. Cred că sunt cel mai prost infractor din România”, a încheiat Bica.

La rândul său, fostul ministru al Economiei Adriean Videanu a arătat că, pe 20 august 2013, el nu mai era acţionar al societăţii Titan Mar.

”Dacă facem azi o solicitare la ONRC veţi vedea acelaşi răspuns. Sunt doar acţionar fondator. M-a uimit întocmirea acestui dosar în câteva zile. Nu mi-au dat câteva ore să aduc actele. Dacă procurorul DIICOT care a pus sechestru ar fi respectat legea şi ar fi pus sechestru pe titlurile de valoare nu mai eram astăzi în faţa dumneavoastră. O societate care a fost fanion 80 de ani lasă în spate un oraş mai trist. Am dat jumătate din oamenii din Simeria afară. Aveam export de patru sau cinci milioane de euro, acum avem export de 100.000 de euro. În decembrie 2014, procurorul general a anulat decizia de ridicare a sechestrului pe acţiunile mele. Şi astăzi suntem sub sechestru. Sunt nevinovat”, a conchis Videanu.

În dosarul cunoscut sub numele "Bica 2", fosta şefă a DIICOT este acuzată de favorizarea fostului ministru al Economiei Adriean Videanu, în dosarul Romgaz-Interagro, şi a omului de afaceri Ovidiu Tender în dosarul Rafo-Carom.

Procesul a fost secretizat pe durata audierii martorilor din dosar după ce declaraţia unui martor a fost înregistrată în sala de judecată şi apoi difuzată în audiovizual.

În rechizitoriu, procurorii susţin că în 24 septembrie 2013, într-un dosar instrumentat de către DIICOT - Structura Centrală, procurorul de caz a dispus luarea măsurilor asigurătorii prin instituirea unui sechestru asupra unui număr de 80 acţiuni, deţinute la o firmă de către Adriean Videanu.

"La data de 25 februarie 2014, pentru a-l favoriza pe Videanu Adriean, inculpata Bica Alina Mihaela, în calitate de procuror şef al DIICOT, a dispus printr-o ordonanţă, cu încălcarea prevederilor legale de competenţă (...) admiterea solicitării inculpatului Videanu Adriean şi a ridicat sechestrul asigurator", mai arată anchetatorii.

Ei precizează că, în acel dosar, Videanu este cercetat alături de alte persoane pentru crearea unui prejudiciu de 11.000.000 de dolari şi punerea în pericol a sistemului energetic naţional pe segmentul gazelor naturale.

La cererea de ridicare a ridicare a sechestrului, Adriean Videanu ar fi depus înscrisuri din care ar fi rezultat, în mod fals, că nu mai deţinea acţiunile respective din august 2012.