Alex Bodi, fostul soţ al Biancăi Drăguşanu, a fost arestat, joi seara, în dosarul deschis pentru trafic de persoane și proxenetism. Alături de Bodi, au fost arestate preventiv alte șapte persoane.
Alex Bodi este acuzat de trafic de persoane, proxenetism și șantaj. Potrivit unor surse judiciare, Alex Bodi ar fi recrutat mai multe tinere pe care le-a obligat să se prostitueze, el fiind acuzat şi de o infracţiune de şantaj, scrie Agerpres.
Miercuri dimineaţa, procurorii DIICOT Craiova, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară, au efectuat 23 de percheziţii domiciliare pe raza judeţelor Ilfov, Braşov, Dolj, Gorj, Giurgiu, Olt, Sibiu şi Vâlcea, într-o cauză ce vizează destructurarea unui grup infracţional organizat specializat în trafic de persoane şi proxenetism. A fost o operațiune de o amploare fără precedent. Una dintre percheziţii a avut loc la locuinţa lui Alex Bodi, după care acesta a fost ridicat de mascaţi, dus la audieri și ulterior reținut.
Rețea de proxenetism condusă din închisoare
Procurorii au vizat destructurarea unei rețele de trafic de persoane și proxenetism, conduse de locotenentul unui interlop, din închisoare, conform DIICOT. Fetele erau puse să se prostitueze în cluburi de noapte, unele fiind violate, iar altele vândute.
Conform unui comunicat al DIICOT, din datele existente, s-a stabilit că, la scurt timp după destructurarea unei grupări specializate în traficul de persoane şi proxenetism, condusă de un membru marcant al lumii interlope, unul dintre „locotenenţii” acestuia, în timp ce era închis într-un penitenciar, în perioada 2008 - 2011, şi alţi trei deţinuţi au folosit reţelele de socializare în scopul recrutării unor tinere care practicau prostituţia şi, inducându-le în eroare, fie cu promisiunea unui viitor comun (metoda "loverboy"), fie cu identificarea unui loc de muncă avantajos, şi profitând de starea lor de vulnerabilitate - situaţie materială precară, naivitate, lipsă de educaţie -, le-au convins să se prostitueze în beneficiul lor.
Sub coordonarea liderului, s-au pus bazele unei grupări infracţionale specializate, în principal, în traficul de persoane, trafic de minori şi proxenetism şi, în secundar, în şantaj, consecinţă a plăţii unor taxe de protecţie.
Fete duse la „export” și transformate în sclave sexuale
După ce au ieşit din penitenciar, în scurt timp, la gruparea infracţională au aderat alţi 12 suspecţi, împreună cu care au recrutat şi alte victime, le-au transportat şi adăpostit în state occidentale - Germania, Spania, Italia, Marea Britanie, Elveţia - şi le-au constrâns să practice prostituţia în favoarea lor, în diverse cluburi de profil. După ce erau transportate în străinătate, tinerele care refuzau să se prostitueze erau sechestrate şi supuse unor violenţe extreme, chiar şi violuri, pentru a fi determinate să nu mai opună rezistenţă, arată procurorii.
În cele mai multe cazuri, victimele au fost ţinute în imobile închiriate de către liderul grupării, au fost transportate zilnic la locurile unde erau obligate să practice prostituţia, erau permanent controlate şi supravegheate, iar sumele de bani erau luate în totalitate de membrii grupării.
În urma cercetărilor s-a stabilit faptul că tinerele au fost exploatate cu precădere în cluburi de noapte sau locaţii închiriate în oraşele Berlin, Bonn, Stuttgart şi Frankfurt (Germania), dar şi pe teritoriul altor state europene (Italia, Spania, Marea Britanie, Cehia, Elveţia, Austria).
Procurorii susţin că unele tinere au fost vândute altor traficanţi, persoanele care le-au preluat primind şi informaţii în legătură cu victima, comportamentul acesteia pe perioada cât a fost exploatată, informaţii despre familie, pentru a fi şantajată, exploatată şi controlată mai uşor.
Banii de pe urma fetelor, investiți în imobiliare
Potrivit DIICOT, au fost şi situaţii în care făptuitorii nu au mai reuşit să deţină controlul asupra victimelor, chiar şi după aplicarea unor corecţii fizice, caz în care, pentru a le determina să nu fugă sau să revină la domiciliile lor din ţară, le-au solicitat diferite sume de bani pe care victimele nu au avut posibilitatea să le achite, fiind, astfel, obligate să continue activitatea de prostituţie.
O mare parte din sumele de bani obţinute din practicarea prostituţiei au fost investite de liderul grupării în diverse imobile din ţară şi străinătate.
Pe de altă parte, liderul acestei grupări obişnuia să le perceapă victimelor taxe de protecţie pentru desfăşurarea unor activităţi licite/ilicite, „locotenenţii săi” recurgând, deseori, la şantaj pentru colectarea acestora. Taxele erau colectate cu ocazia unor petreceri.
Editor : Luana Pavaluca
