Activitatea lui Gelu Diaconu în fruntea Fiscului

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Gelu Diaconu a fost numit preşedinte ANAF în aprilie 2013. Pentru a ajunge în fruntea Fiscului în perioada guvernului USL condus de Victor Ponta, el a fost susţinut de PNL. Este, de altfel, finul fostului vicepreşedinte PNL Dan Radu Ruşanu, care este şi naşul lui Daniel Chițoiu, ministrul de Finanţe în aceaşi guvernare.

Gelu Diaconu a rămas la conducerea Fiscului şi după ieşirea PNL de la guvernare.

Pe lângă funcţia de preşedinte al ANAF, Gelu Diaconu este şi membru în consiliile de administrație la mai multe companii de stat, precum Eximbank, CEC Bank şi Romgaz, dar şi la GDF Suez Energy, unde statul are un pachet minoritar de acţiuni.

Sunt posturi bănoase, care i-au adus şefului Fiscului peste jumătate de milion de lei în anul 2014. Asta în condiţiile în care salariul primit de la ANAF reprezintă doar o zecime din această sumă.

În ceea ce priveşte activitatea ANAF, instituţia a trecut printr-o reorganizare în timpul mandatului lui Gelu Diaconu. În locul celor 42 de direcţii judeţene au fost înfiinţate opt structuri regionale şi s-au pus bazele Direcţiei Antifrauda Fiscală. Noua Direcţie s-a remarcat mai mult în ultimul an, când a demarat o serie de controale la angrourile din toată ţara.

Totodată, Fiscul a început verificarea a 336 de români cu averi mari. În doi ani a reuşit să controleze averile a doar 10 persoane, care nu au declarat venituri de 87 de milioane de lei.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a fost aspru criticată pentru că nu a reuşit să recupereze prejudiciile din dosarele de corupţie. Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi declara în 2015 că există bunuri puse sub sechestru în valoare de peste 300 de milioane de euro, dar banii nu intră în conturile statului.