Augustin Zegrean a vorbit joi despre amenințările pe care judecătorii de la Curte le primesc.
„Eu nu am fost amenințat, dar instituția a fost amenințată. Nu s-a spus „vezi că te împușc dacă nu faci asta sau că spui asta”. Dar când scrie într-un ziar că vom fi trași la răspundere... Noi nu de aia ne întâlnim aici, ci să analizăm dosare și să găsim o soluție. Am răspunderea faptelor și a spuselor mele. Chiar le analizăm cu cea mai mare atenție. Ca cineva să pună la îndoială buna noastră credință și pregătirea noastră... Ni se spune că dăm decizii în funcție de relațiile pe care le au judecătorii cu alte instituții ale statului. Ni se pune la îndoială chiar și pregătirea noastră, am văzut scris de un politician că sigur habar n-avem despre ce-i vorba în legea aia. Avem toți nouă, împreună, peste 400 de ani de experiență juridică”, a declarat Augustin Zegrean.
Acesta a precizat că și instituțiile statului fac presiuni asupra CCR. „Nu vreau să intru în contradicție cu instituțiile statului, dar din păcate acest lucru nu s-a înțeles. Este și Serviciul Român de Informații, a fost chiar un comunicat, chiar după prima lege „Big Brother”. Ni se spune că am creat un vid legislativ de o gravitate excepțională, or, legea pe care am declarat-o neconstituțională nu era lege. Era deja un vid”, a declarat președintele CCR.
CCR: Legea securității cibernetice este neconstituțională
Curtea Constituţională a decis, miercuri, că Legea securităţii cibernetice este neconstituţională, admiţând astfel sesizarea deputaţilor PNL, care au reclamat că actul normativ limitează dreptul la viaţă privată digitală.
Legea securității cibernetice este una dintre cele trei legi din aşa-numitul pachet „Big Brother”. Prin acest act normativ, mai multe instituţii ale statului ar avea acces liber la datele stocate de furnizorii de internet şi telefonie, fără însă a avea nevoie de acceptul unui judecător.
Pe de altă parte, SRI susţine că este necesară o astfel de lege în contextul creşterii ameninţărilor informatice.
Alte două legi, cea privind reţinerea datelor şi cea privind cartelele preplătite, au fost declarate neconstituţionale de către judecătorii Curţii, pentru că încălcau drepturile omului.