2018, anul în care România a devenit raiul infractorilor. Peste 9.000 de deținuți, eliberați înainte de termen
2018 este anul în care porţile închisorilor s-au deschis larg pentru deţinuţii care au stat înghesuiţi în celule! Peste 9.000 de persoane au fost eliberate înainte de termen, în baza recursului compensatoriu. Vorbim despre legea care le dă şase zile de libertate la fiecare 30 de zile petrecute în condiţii improprii. O bună parte dintre ei s-au întors în celule la scurt timp după ce au ieşit! Au bătut, au jefuit şi au încercat să violeze - adică exact aceleaşi lucruri pentru care au fost trimişi înainte la închisoare.
Efectele recursului compensatoriu
Luna trecută un caz a scandalizat opinia publică: o tânără era bătută şi jefuită în scara unui bloc din Alba Iulia. Pe imagini se vede cum fata este lovită cu pumnul în faţă de un bărbat în timp ce aşteaptă liftul. Victima cade şi se loveşte la cap, iar agresorul îi fură telefonul mobil şi portofelul, apoi fuge de la locul faptei. Tânăra a ajuns la spital, acuzând pierderi de memorie. Poliţiştii au fost alertaţi de medici şi, în scurt timp l-au identificat pe bătăuş.
Luminiţa Prodan, purtător de cuvânt IPJ Alba: A fost întocmit un dosar penal sub aspectul infracțiunii de însușirea bunului găsit.
Bărbatul fusese condamnat anterior pentru tentativă de viol şi tâlhărie. A fost eliberat, însă, înainte de termen. A beneficiat de legea recursului compensatoriu promovată de coaliția PSD-ALDE-UDMR, pentru că a stat în condiţii vitrege în penitenciar.
Au ieșit din închisoare pentru a intra la loc
Dan Antonescu, expert criminolog: Acesta este modul lor de viaţă. Când vorbim despre recidivişti, vorbim despre oameni care, în viaţa lor, nu au făcut altceva decât să comită infracţiuni. Este ceea ce pot ei şi ceea ce fac, pentru că s-au obişnuit că legea este blândă.
Nu este singurul detinut care odată eliberat din pușcărie recidivează. În primăvară un alt caz îngrozea toată țara: un bărbat din Iaşi a încercat să molesteze două fetiţe de patru şi respectiv şase ani. Fusese eliberat cu doar două săptămâni înainte.
Mama copiilor: Dacă nu ajungeam la timp, eram distrusă cu ea. Vă daţi seama! Copilul dezbrăcat până la genunchi şi el dezbrăcat. voia să îşi bată joc de copii.
Agent principal Anca Vîjiac, purtătorul de cuvânt al IPJ Iaşi: Tentativă de viol. Persoana bănuită de comiterea faptei, un tânăr de 24 de ani, a fost reţinut de poliţişti.
Tânărul a mai fost închis aproape trei ani pentru tentativă de viol. A ieşit cu 600 de zile mai devreme, dar la trei luni distanţă, în august 2015, a fost arestat din nou, pentru tâlhărie. Nu a stat după gratii 3 ani, cum a decis judecătorul, pentru că a beneficiat de legea recursului compensatoriu.
Tudorel Toader, ministrul Justiţiei: Dacă a beneficiat de prevederile legii, ulterior când comite o infracțiune va răspunde pentru infracțiune. Vor intra sub incidența legii penale pentru noua infracțiune săvârşită.
Monica Dobrea, psiholog: Individul odată eliberat condiţionat, dar aruncat în acelaşi mediu în care el a comis sau a văzut acele fapte, cu siguranţă reţeaua neuronală se va reactiva în favoarea comportamentului învăţat acolo.
Anul acesta peste 9.000 de deţinuţi au fost puși în libertate în baza Legii recursului compensatoriu susținută cu vehemență de Tudorel Toader. Rata de recidivă se ridică la 70% în închisorile din țară. Comparativ cu anul anterior, în 2018 numărul a patru tipuri de infracţiuni grave a crescut îngrijorător. Vorbim despre aproape 3.000 de noi fapte de tentativă de omor, viol, lovituri mortale şi loviri sau alte violenţe.
Sorin Dumitraşcu, preşedinte FSANP: Deja deținuții se întorc, deja se întâmplă infracțiuni grave care sunt comise de acești deținuți, pentru că statul român nu s-a îngrijit de măsuri care să asigure reintegrarea acestora.
Cei care ar trebui să-i supravegheze, mai exact consilierii de probaţiune, au ieșit anul acesta în stradă, revoltați că sunt prea puțini în comparaţie cu numărul deținuților eliberați condiționat. Sunt puţin peste 500 și au avut de supravegheat peste 100.000 de persoane, adică un specialist la 200 de foşti condamnaţi.
Ioan Durnescu, prof. dr. Facultatea de Sociologie și Asistență Socială: Primele 3-6 luni sunt cele mai vulnerabile pentru deținuți. Este exact perioada în care statul contribuie cel mai puțin pentru ei. Ajutorul social este în cuantum de 142 lei pe lună. Adică are un cuantum absolut neglijabil. Cred că mai degrabă am renunța să spunem că avem o formă de sprijin financiar pentru acest grup.
Toader se gândește să le dea bani deținuților
Statul s-a gândit inclusiv să le dea bani deţinuţilor care au stat în condiţii mizere din 2012 incoace şi care nu au beneficiat de legea Recursului Compensatoriu pentru că au fost eliberaţi mai înainte.
Tudorel Toader, ministrul Justiţiei: Avem exemplele altor state, Ungaria, Italia care au dat și 5 euro pe zi de detenție necorespunzătoare.
Sindicaliştii spun că sumele se ridică la câteva mii de euro pentru fiecare lună de detenţie în condiţii improprii.
Sorin Dumitraşcu, președinte FSANP: A propune despăgubiri sau premii pentru infractori mi se pare şi imoral şi inoportun la momentul acesta.
Dacă legea va intra în vigoare, bani de la stat pentru condiţiile rele din penitenciare ar putea primi inclusiv fostul premier Adrian Năstase, fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu şi George Becali.
Pe lista penitenciarelor aglomerate se află cel din Vaslui cu un grad de ocupare de peste 166%, urmat de Penitenciarul Brăila cu peste 154%. Şi la Târgu Jiu, Bucureşti sau la Miercurea Ciuc, centrele de detenţie şi-au depăşit cu mult capacitatea.
Pentru a rezolva problema, România a luat un credit în valoare de 177 de milioane de euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei ca să construiască două noi penitenciare în judeţele Prahova şi Buzău.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
