Ionuț Dumitru: România are cinci, nu două viteze ale dezvoltării

Raportul dezvoltării între cele mai dezvoltate regiuni ale României și cele mai sărace este de unu la cinci, a spus luni șeful Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, într-o prezentare ținută la Academia de Studii Economice București.

România este țara unor puternice contraste economice, spune Ionuț Dumitru, șef al Consiliului Fiscal, organism însărcinat cu supervizarea politicilor fiscale ale Guvernului și economist-șef al unei importante bănci comerciale. 

Avem o creştere economică ridicată, dar cu o volatilitate pe măsură. Ne îngrijorează Europa cu două viteze, dar avem o Românie cu cel puţin două viteze. Vrem servicii de calitate europeană, dar colectăm cele mai puţine taxe din Europa, iar de învestit, acţionăm taman pe dos decât spun legile economiei. Acestea sunt doar câteva din bolile economiei româneşti, identificate de preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, potrivit Hotnews.ro.

Migrația, efect asupra creșterii economice

"În termeni de convergenţă (PIB/capita la PPP), România a avut progrese mari începând mai ales din anul 2000. Până atunci am avut o evoluţie stagnantă. În 2000-20008 a fost o convergenţă destul de rapidă, datorată nu neapărat datorită unor creşteri rapide ale PIB, ci în special aderării la UE şi fenomenului de migraţie. PIB/capita a crescut şi prin faptul că am avut o reducere a populaţiei. Saltul spectaculos a PIB/capita din perioada aderării s-a datorat nu doar creşterii economiei ci şi migraţiei", a explicat luni Dumitru.

De la o creștere de 8% din PIB la – 7,1%

Avem o creştere economică mare, dar însoţită şi de o volatilitate ridicată."Am avut o creştere înaltă la nivel european însă trebuie menţionat ca această creştere a fost însoţită de o volatilitate foarte mare. Volatilitatea e un indicator foarte important pentru mediul de afaceri pentru ca o volatilitate ridicată poate fi destabilizatoare pentru mediul economic, social sau politic în care activăm. Această volatilitate s-a manifestat şi în evoluţia PIB. De la +8.5% în 2008 am trecut după un an la -7.1% în 2009, ceea ce te face să te întrebi cât de sustenabilă a fost această creştere.

Creșterea economică, o Fata Morgana

”Comisia Europeană arată că în anii următori creşterea economică va decelera, ceea ce ne face să ne întrebăm cât de sustenabilă a fost creşterea din 2016. Pe componente, creşterea a fost generată de creşterea de consum de 6.5%, cea mai mare din Europa. Doar ţările baltice au crescut pe consum în mod similar, ţări care au mai avut probleme de balanţă de plăţi. În general, ţările în care creşterea se  bazează pe consum - mult peste oferta internă- înregistrează o problema de volatilitate a creşterii economice iar sustenabilitatea acestei creşteri este mai redusă ", a mai spus Dumitru.

Investițiile lipsesc cu desăvârșire

Contribuţia investițiilor la creşterea de anul trecut a fost zero, ceea ce e îngrijorător, a mai explicat şeful Consiliului Fiscal. Nu poţi să susţii o creştere de peste 4% alimentată doar de consum. Asta e o certitudine. Iar fără investiţii nu poţi discuta despre sustenabilitatea creşterii economice pe termen mediu şi lung, a mai precizat economistul şef al Raiffeisen Bank.

România cu cinci viteze

Ar trebui să aducem şi dezvoltarea regională, a mai spus luni Ionuţ Dumitru. ”Se discută de o Europă cu două viteze, dar şi România se mişcă cu cel puţin două viteze. Diferenţele regionale sunt foarte mari. În Bucureşti avem 150% din PIB/capita din media europeană sau de 260% din media pe România Altfel spus, Bucureştiul ar putea mâine să treacă la euro. Dar avem şi  judeţul Vaslui, unde PIB/capita e la 46% din media naţională, adică sub 30% din media UE. Sau dacă vreţi, avem un raport de dezvoltare e de 1:5. Cele mai dezvoltate judeţe sunt cele care au acces mai bun la infrastructură şi sunt conectate mai bine la pieţele de export”.

Județe care au regresat

Ne putem uita şi la un alt aspect: cum s-au mişcat judeţele de-a lungul timpului, în direcţia convergenţei sau a divergenţei. Constatăm că majoritatea judeţele nu au convers faţă de medie. Pe scurt, decalajele nu doar că nu s-au atenuat, ci dimpotrivă s-au accentuat. De pildă în Covasna, Bihor sau Gorj, PIB-ul /capita a crescut mult mai lent decât media naţională sau altfel spus ele sunt judeţe mai sărace decât erau în 2002-2003.

Nota de plată a îndatorării

Vedem o revenire a deficitelor, o datorie publică proiectată să crească în perioada următoare, ceea ce aduce la rândul ei o serie de vulnerabilităţi.
În momentul de faţă, estimările Comisiei Europene pentru România indică în 2017 şi 2018 cele mai mari deficite fiscale din Europa. Auzim în schimb în discursul public faptul că şi alţii au deficite mari, dar asta nu prea ţine. Argumentele aduse sunt complet false! Faptul că ai cel mai mare deficit fiscal din Europa nu poate trece neobservat de către investitori sau de către tot ce înseamnă observatori ai fenomenului economic. Vrem servicii de calitate europeană, dar colectăm taxe cu 15 puncte procentuale din PIB mai puţin decât europenii.

Marea problemă a bugetului României  este legată de anvelopă bugetară pe care o avem la dispoziţie. Vedem că Statul are resurse foarte mici, dar toţi vrem să avem un Stat puternic. Dacă ne comparăm cu mediile europene, în 2017 şi 2018 vom avea cele nai mici venituri din taxe şi impozite (ca procent în PIB), printre cele mai mici din Europa. Distanţa care ne separă de media europeană sunt de circa 15 puncte procentuale de PIB. Vrem să avem servicii de Educaţie sau Sănătate la nivel european, dar avem resurse mult mai mici. Când ai 25.4% din PIB faţă de o medie de 41% din PIB a veniturilor colectate, diferenţa e colosală!.  

Reducerile de taxe au costat 2% din PIB

Noi reducem taxele, uitând că nu există reduceri de taxe autofinanțate. Am auzit de multe ori expresii de genul că efectele de runda a doua sau a şaptea vor aduce mai multe venituri la buget. Să fim serioşi! Nu există aşa ceva pe termen scurt şi mediu. Reducerile de taxe au costat bugetul cam 2% din PIB. 

Anvelopa salarială va ajunge la 9.5% din PIB, adică la nivelul pre-criza. În Sănătate după creşterile din ultimii ani, salariile de la noi sunt uşor mai mari, dar în sectorul administraţiei publice, salariile faţă de media pe economie sunt mai mari faţă de ţările din jur.

O economie cu valoare mică

Raportul salariu mediu/salariu minim este foarte important pentru competitivitate, constatăm că am avut momente în care acesta era scăzut - prin 2012. Au urmat creşteri succesive dar în 2017 am urcat nivelul salariului minim la 1.450 de lei şi suntem deja în prima parte a clasamentului european iar sentimentul este că se va continua. Problema este că economia noastră depinde de sectoarele cu valoare mică şi tocmai acestea îşi pierd competitivitatea odată cu creşterea salariului minim.

Dacă ne uităm la sondajele Comisiei Europene în rândul antreprenorilor, vedem că românii se plâng de disponibilitatea forţei de muncă calificată (înainte această problemă aproape că nu există) şi de costurile cu forţa de muncă. Aceste două lucruri ne diferenţiază de restul statelor europene.

În privinţa sectoarelor unde trebuie învestit, acţionăm taman pe dos decât spun legile economiei.

Pe partea de cheltuieli, cel mai mare impact asupra creşterii economice pe termen lung sunt educaţia şi investiţiile publice. Pe partea de reduceri de taxe care ar stimula economia sunt cele legate de contribuţiile sociale. La noi lucrurile par să meargă exact în sens invers. Nu mai spun de faptul că reducerea taxelor pe consum au un impact foarte redus şi doar pe termen scurt. Investiţiile în educaţie sunt în scădere, investiţiile publice sunt pe zero, dar noi încurajăm consumul.