Un PIB ridicat nu este garanția unei societăți dezvoltate, arată o analiză realizată de institutul britanic Legatum. Mai mult decât nivelul indicatorului PIB, pentru a analiza dezvoltarea unei țări, contează calitatea guvernării, sănătatea populației, educația, mediul, etc. Cum stă România din acest punct de vedere?
Cercetarea Legatum ia în calcul nouă piloni ce formează un indice al prosperităţii. Acesta oferă o imagine ”3D” a avuţiei şi solidităţii unei naţiuni, comparativ cu imaginea ”2D” oferită de indicatorul PIB-ul pe cap de locuitor, potrivit Zf.ro.
În clasamentul realizat de Legatum pe baza acestui indice, România ocupă locul 50 de nivel mondial, din 149 de poziţii, şi locul 11 în Europa Centrală şi de Est (ECE), regiune în care fundaţia include 16 state, printre care Austria şi Cehia, economii dezvoltate, şi Macedonia, Muntenegru, Serbia şi Albania, ţări care nu fac parte din Uniunea Europeană.
În clasamentul ECE, România se remarcă negativ prin poziţia slabă pe care se situează la capitolul calitate economică (penultima, înaintea Bulgariei, în grupul ţărilor est-europene din Uniunea Europeană), la capitolul guvernanţă (aceeaşi situaţie, cu observaţia că Macedonia ocupă un loc mai bun) şi sănătate (la fel).
România stă pe un loc codaş şi la libertate personală în grupul ţărilor est-europene comunitare. La educaţie are unul dintre cele mai slabe rezultate din regiune, cel mai slab din estul Uniunii Europene. La acest capitol, Bulgaria, cea mai săracă economie din UE, stă mai bine. Chiar şi Macedonia.
Însă România stă mai bine la mediul de afaceri, plasându-se pe locul cinci în regiune în clasamentul cu 16 poziţii, care include Austria, Cehia şi ţările est-europene care nu fac parte din Uniunea Europeană. România depăşeşte Polonia şi Slovenia, ţări care ocupă locuri mult mai bune în topul general.