INS, precizări despre ultimul recensământ: Înregistrarea etniei, limbii materne și religiei s-a făcut pe baza liberei declarații

La recensământul din 2021, înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate, precizează, marți, INS, referitor la datele provizorii ale recensământului. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici, adaugă INS. Potrivit instituției, s-au declarat români 14.801.400 persoane (89,3%), populația de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.002.200 persoane (6,0%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569.500 de persoane (3,4%).

Structura etnică și confesională a populației rezidente a României

"La recensământul din 2021, înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcție de numărul total de persoane care și-au declarat etnia, limba maternă și respectiv religia și nu în funcție de numărul total al populației rezidente", precizează INS.

Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 16.568,9 mii persoane (din totalul celor 19.053,8 mii persoane care formează populația rezidentă a României). S-au declarat români 14.801,4 mii persoane (89,3%). Populația de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.002,2 mii persoane (6,0%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569,5 mii persoane (3,4%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii sunt: ucraineni (45,8 mii persoane), germani (22,9 mii persoane) și turci (20,9 mii persoane).

În profil teritorial, distribuţia populaţiei după etnie arată că ponderea populaţiei de etnie română este majoritară în Municipiul Bucureşti (98,0%) şi în 39 de judeţe (cu o pondere variind între 98,4% la Neamț şi 54,4,% la Mureş), iar în 31 dintre acestea ponderea românilor este de peste 90%.

Populaţia de etnie maghiară deţine majoritatea în judeţele Harghita (85,7%) şi Covasna (71,8%); de asemenea ponderi ridicate se înregistrează şi în judeţele: Mureş (35,6%),  Satu Mare (31,4%), Bihor (22,3%) şi Sălaj (20,8%).

Persoanele de etnie romă sunt repartizate relativ uniform în teritoriu, cu ponderi variind între 0,8% în Municipiul București şi 9,7% în judeţul Mureş. Romii se întâlnesc într-o proporţie relativ mai mare, de peste 6,0% din populaţia rezidentă care și-au declarat etnia şi în judeţele Sălaj (8,6%), Bihor (7,3%), Ialomița (7,2%), Călăraşi (6,9%) și Mehedinți (6,2%).

Cei mai mulţi ucraineni se regăsesc în judeţele Maramureş (25,7 mii persoane), Suceava (7,9 mii persoane) și Timiş (4,1 mii persoane), reprezentând 82,3% din numărul total al persoanelor aparținând acestei etnii, pe ansamblul țării.

Peste 70% dintre persoanele de etnie germană (71,3%) se regăsesc în judeţele Timiş (4,7 mii persoane), Satu Mare (3,7 mii persoane), Sibiu (2,7 mii persoane), Arad (2,0 mii persoane), Braşov (1,9 mii persoane) şi Caraş–Severin (1,4 mii persoane).

Aproape 90% dintre persoanele de etnie turcă au fost înregistrate în judeţele Constanţa (16,1 mii persoane) şi Tulcea (1,0 mii persoane) şi în Municipiul Bucureşti (1,3 mii persoane).

Potrivit liberei declarații a celor 16.551,4 mii persoane care au declarat limba maternă, structura populației după limba maternă se prezintă astfel: pentru 91,6% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 6,3% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă; limba romani a reprezentat limba maternă pentru 1,2%, iar limba ucraineană pentru 0,2% din totalul populației rezidente pentru care această informație a fost disponibilă.

În Municipiul București și în 32 dintre județele țării, limba română a reprezentat limba maternă pentru peste 90% dintre locuitori (cu o pondere variind între 99,7% în județul Vâlcea și 91,8 % în județul Timiș, iar în alte șapte județe ponderea a fost majoritară, dar sub 90%, cu variații de la 58,4% în județul Mureș până la 89,5% în județul Arad.

Limba maghiară reprezintă limba maternă pentru 87,2% dintre locuitorii județului Harghita și pentru 73,2% dintre cei ai județului Covasna. Peste o treime dintre locuitorii din județele Mureș și Satu Mare au declarat limba maghiară ca limbă maternă (37,2%, respectiv 36,9%).

Limba romani a fost declarată limbă maternă de 4,8% dintre locuitorii județului Ialomița, 4,2% dintre locuitorii din Sălaj și de 4,1% dintre locuitorii din Mureș. S-au înregistrat ponderi de peste 3,0%  în județele Bihor (3,8%) și Mehedinți  (3,1%). 

Recensământ 2022. România are 19.053.815 locuitori. Țara noastră a pierdut peste un milion de locuitori față de acum 10 ani

Populația României este de 19.053.815 persoane, ceea ce indică o scădere cu 1,1 milioane de persoane în ultimii zece ani, arată datele provizorii ale recensământului din 2021 transmise marți de Institutul Național de Statistarată. De asemenea, datele INS arată că procesul de îmbătrânire a populației s-a adâncit, comparativ cu recensământul din 2011.   

Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populației rezidente crescând la 42,4 ani față de 40,8 ani acum zece ani. Vârsta medie a populației de sex feminin este de 44,1 ani comparativ cu 40,6 ani pentru bărbați. Regiunea cu populația cea mai tânără este regiunea Nord-Est unde vârsta medie este 40,8 ani, iar la polul opus se regăsește regiunea Sud-Vest Oltenia cu o vârstă medie de 43,7 ani.

În județul Ilfov trăiește populație tânără, cu cea mai mică vârstă medie din țară, de 38,6 ani. Sub 40 ani, au și populațiile județelor Iași (39,2 ani) și Suceava (39,9 ani).

Județul Teleorman are cea mai vârstnică populație, cu o vârstă medie de 46,3 ani. Peste 45 ani au și populațiile din județele Hunedoara (45,5 ani) și Brăila (45,3 ani).

Județul Ilfov se distinge cu o situație particulară, cu o creștere cu 153,9 mii locuitori, în mare parte migrați dinspre municipiul București. Numai alte două județe - Bistrița-Năsăud și Suceava - au câștigat, 9,8, respectiv 7,7 mii locuitori. Cele mai mari reduceri de populație le-au înregistrat județele Caraș-Severin (-16,6%, respectiv cu 49,0 mii persoane mai puțin) și Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56,6 mii persoane mai puțin).

Localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte, respectiv fiecare câte circa 30 mii persoane, sunt orașul Popești Leordeni din județul Ilfov care a ajuns la o populație de 53431 persoane (cu 31536 persoane mai mult decât în 2011), comuna Florești din județul Cluj cu o populație rezidentă de 52735 persoane (cu 29922 persoane mai mult decât în 2011) și comuna Chiajna din județul Ilfov cu o populație rezidentă de 43584 persoane (cu 29325 persoane mai mult decât în 2011).  

Editor : G.M.