Video Fermierii protestează în toată țara și cer despăgubiri mai mari de la UE. „Este o bătaie de joc". Confruntări cu jandarmii
La finalul săptămânii trecute, în urma nemulțumirilor exprimate de mai multe state membre, Comisia Europeană a anunțat că va pregăti un al doilea pachet de despăgubiri pentru fermierii europeni afectați de importul de produse agricole din Ucraina. Fondurile vor fi de 75 de milioane de euro și vor fi anunțate la mijlocul lunii aprilie. Cu toate acestea, fermierii organizează, vineri, proteste în mai multe judeţe din ţară şi în Capitală, nemulţumiţi de soluţia găsită de Comisia Europeană la problemele şi dezechilibrele grave cu care se confruntă sectorul agro-alimentar românesc, pe fondul distorsiunilor de piaţă cauzate de conflictul armat din Ucraina. Prezent la emisiunea „Pașaport Diplomatic”, la Digi24, vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a transmis că „România primește o contribuție care este în relație cu natura agriculturii" din țara noastră.
ACTUALIZARE 16:10 Câteva sute de fermieri din judeţul Tulcea, printre care şi apicultori, au participat, vineri după-amiază, la un protest organizat în punctul de trecere a frontierei româno-ucrainene din oraşul Isaccea şi au patrulat, timp de aproape o jumătate de oră, pe drumul care face legătura între vamă şi drumul european 87 Tulcea-Brăila.
Protestul iniţiat de Asociaţia fermierilor din judeţul Tulcea este cauzat de preţul mic al cerealelor, producătorii agricoli acuzând politica de sprijinire a Ucrainei de situaţia dificilă în care se află.
„Suntem aici nu împotriva ucrainenilor sau a fermierilor ucraineni, ci pentru a ne apăra interesele, afacerile. Fermierii ucraineni sunt colegii noştri şi nu avem nimic cu dumnealor. Suntem aici pentru separarea produselor agricole în vămile româneşti, asigurarea trasabilităţii importurilor, activarea de urgenţă a măsurilor de salvgardare, reactivarea taxelor vamale, calcularea riguroasă a pagubelor suferite de fermierii români şi suspendarea concesiilor vamale pentru produsele din Ucraina”, a declarat, în timpul protestului, preşedintele Asociaţiei fermierilor din judeţul Tulcea, Romeo Lombardi, citat de Agerpres.
În timpul acţiunii, producătorii agricoli au purtat pancarte cu mesaje de genul „Voi greşiţi, noi plătim”, „Nu vă bateţi joc de agricultorii români”, „Guvernanţi, nu uitaţi, pe fermieri îi îngenunchiaţi”, la protest participând atât agricultori, cât şi proprietari de afaceri în domeniu, primari, foşti parlamentari şi membri ai unor partide.
„Noi azi suntem prezenţi aici în calitate de fermieri. Protestul nostru are oglindă la nivel naţional. Nu e nimic politic. Cu ce ne-a ajutat până acum politica? Stăm cu miile de tone de grâu în magazii şi nu avem cui să-l vindem. Portul este blocat, autostrada e blocată de mii de tiruri cu numere de Ucraina. Nu avem nimic cu ucraineni, dar nu ne omorâţi pe noi ca să-i ajutăm pe alţii”, a declarat, pentru Agerpres, Liliana Marinescu, vicepreşedinte al Organizaţiei Femeilor Antreprenor a Uniunii Generale a Industriaşilor din România, consilier judeţean, preşedinte al filialei judeţene a Pro România.
La acţiune au participat şi apicultori.
„Procesatorii români au preferat să cumpere miere din Ucraina la 6-7 lei, în condiţiile în care costul de producţie e de peste 12, 13 lei. Nu putem vinde atât de ieftin. Noi suntem obligaţi să asigurăm trasabilitatea produsului, dar cea care vine din import nu ştim de unde vine, cum au fost trataţi stupii. (...) Reprezentanţii Ministerului Agriculturii ar trebui să acorde un sprijin pe familia de albine aşa cum au şi crescătorii de animale sau fermierii pe animal sau pe suprafeţele de hectar”, a precizat Cătălin Balaban, apicultor din Jurilovca, participant la protest.
Şeful Biroului vamal de frontieră Isaccea, Sorin Stavăr, a declarat că instituţia pe care o reprezintă înţelege nemulţumirile fermierilor români.
„Ţinând cont de misiunea autorităţilor vamale stabilită la nivelul Uniunii Europene, în special în ceea ce priveşte protejarea intereselor financiare ale statelor membre precum şi în protejarea acestora de comerţul inechitabil, precizăm că Autoritatea Vamală Română susţine demersurile efectuate de Guvernul României pentru reintroducerea taxelor vamale la importul de produse agricole din Ucraina”, a afirmat şeful Biroului vamal de frontieră Isaccea, Sorin Stavăr.
ACTUALIZARE 12:30 Au fost îmbrânceli între jandarmi și fermieri în județul Mureș.
Larisa Ardelean, jurnalist Digi24: Zeci de fermieri protestează în județul Mureș. Oamenii au ieșit în stradă cu tractoare și alte utilaje pentru a atrage atenția asupra situației grave în care se află. În județul Mureș tocmai ce a avut loc o încăierare între fermieri și jandarmi. Aceștia s-au adunat cu tractoarele la intrările în municipiul Târgu Mureș și se îndreaptă spre Palatul Administrativ.
„Ca urmare a imaginilor apărute în spațiul public din timpul protestului organizat de fermieri, Serviciul Informare și Relații Publice din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile Târgu Mureș face următoarele precizări:
În timpul protestului care se desfășura în Târgu Mureș, unul dintre participanți a fost oprit de forțele de ordine în momentul în care a încercat să pătrundă cu tractorul pe contrasens. În urma acestei acțiuni, protestatarii au încercat să rupă cordonul format de forțele de ordine.
Ca urmare a acestui incident, nu au fost înregistrate violențe și nicio persoană nu a fost rănită.
Pentru desfășurarea în condiții de siguranță a acțiunii de protest, facem apel la toți cei care participă la manifestație să respecte recomandările organizatorilor și ale forțelor de ordine și să dea dovadă de înțelegere cu privire la măsurile luate”, arată un comunicat al Jandarmeriei.
Vama Negru Vodă, din județul Constanța, este un alt loc în care se desfășoară protestul fermierilor.
Magda Costache, jurnalist Digi24: Cei 70 de fermieri care sunt aici cu aproximativ 70 de utilaje se încolonează pentru a merge spre vama Negru Vodă. Acolo ei vor să-și exprime nemulțumirea față de faptul că încă de anul trecut au fost eliminate taxele vamale pentru toate mărfurile din Ucraina.
ACTUALIZARE 11:15 În mai puțin de o oră, fermierii vor ajunge în locurile în care și-au anunțat protestele. Vor fi manifestații în mai multe orașe din țară, inclusiv în vămi, pe care amenință că le vor bloca. Oamenii au ieșit deja pe străzi, cu tot cu tractoare și alte utilaje, nemuțumiți de scăderea prețurilor cerealelor, după ce Ucraina a primit derogări să exporte grâul adunat în depozite fără taxe vamale. La București, peste 200 de fermieri se vor aduna în fața sediului Comisiei Europene, scandalizați de despăgubirile primite, cele mai mici din toată regiunea afectată de importurile ucrainene. Mai mult de atât, și despăgubirile de la Guvern, cele care ar trebui să acopere pierderile suferite de secetă vin greu.
Georgiana Iuzic, jurnalist Digi24: La sediul Comisiei Europene din București s-au adunat în jur de 100 de fermieri protestatari din sudul țării, nemulțumiți de despăgubirile primite de la Comisia Europeană dar și de despăgubirile care urmează să vină de la Guvern.
Nicu Vasile, președinte LAPAR: „Tragem mai bine de 3 ani de zile un semnal de alarmă privind produsele care nu respectă trasabilitatea, privind problemele pe care le are fermierul în general. Discutăm de profitabilități și de lipsa strategiei la nivel național și la nivel european. Discutăm de politici de a păcăli atât consumatorul cât și producătorul de cereale și de produse agricole.
Reporter: Ce vă deranjează mai exact, pentru că știm că tot s-a discutat despre importurile din Ucraina. Care este problema?
Concurența neloială la nivelul comunității europene între produsele non-UE și produsele UE ale fermierilor. Mă refer la cereale. Ucraina a exportat în comunitatea europeană peste 26 de milioane de tone. Dovadă, ne-au dat prețurile de valorificare a cerealelor sub prețul de cost.
Reporter: De ce stau fermierii cu depozitele pline și nu vând producția?
Mi-e greu să cred că sunt depozitele pline, dar producția...au recoltat târziu și sunt foarte multe cauze. Sub prețul de cost n-ai cum să vinzi aceste cereale. De ce vine ANAF-ul în spate și te impozitează ca și când ai face profit? Să ne uităm puțin pe legislația ANAF-ului.
Reporter: Ce solicitări au fermierii față de Guvern, față de Ministerul Agriculturii? Ce cer ei mai exact?
Față de Guvern și față de politicile europene, și toți fermierii. Alături de noi s-au alăturat și fermierii din Polonia, Cehia, Slovacia, Bulgaria. Politica nu atât de corectă față de producătorii agricoli la nivel european de a face strategie pe termen lung și de a dezvolta partea economică.
Reporter: În ceea ce privește taxa vamală față de importurile din Ucraina, știm că s-a scos. Unii fermieri spun că ar trebui introdusă.
Fără discuție, trebuie reintrodusă taxa vamală, mă refer aici și, fac apel, la cel mai mare fond economic din America de Sud, unde s-a semnat tratat cu comunitatea europeană pentru a se reduce cu 90% toate taxele legate de aceste importuri.
Reporter: În ceea ce privește despăgubirile?
Sumele sunt foarte mici față de pagubele pe care le-a adus economiei românești, peste 2,5 miliarde de euro discutăm aici. Nu despre 10 milioane de euro sau nu știu cât discută comunitatea. E o bătaie de joc la adresa sectorului agricol”.
„Cred că sprijinul pe care îl primește România este legat de poziţia în care se află în privinţa dezvoltării sale agricole. Contribuția pe care o primește este în relație cu natura agriculturii din România și, în același timp, știu că este încă un potențial uriaș, care rămâne neutilizat în ceea ce privește reforma, în privinţa investițiilor, și haideți să folosim anii următori pentru a face ca acest lucru să funcționeze mai bine”, a declarat Frans Timmermans pentru Digi24, subliniind în același timp că aceste lucruri le-a spus și miniștrilor.
„Avem o nevoie urgentă de investiţii în România, fondurile sunt acolo. Dacă vă uitaţi la fondurile structurale, la fondurile agricole, la fondurile Generaţia Următoare UE, la fondul de inovare, la banii din PNRR. Dacă combinați toate acestea, vorbim despre procente complete din PIB-ul României, care ar putea fi investite și ar trebui să ne asigurăm că nu încetinim, că accelerăm aceste investiții. Iar Comisia se concentrează foarte mult pe realizarea acestui lucru. De asemenea, tocmai am avut o misiune din partea oficialilor Comisiei pentru a trece prin cerințe, sper că vom putea agrea în curând că a treia tranșă a plăților să fie disponibilă. Deci, haideți să accelerăm investițiile și apoi, de asemenea, agricultura va creşte la un nivel superior”, a mai precizat vicepreședintele Comisiei Europene.
Nemulțumirile
Comisia Europeană a acordat luna trecută un pachet de 56,3 milioane de euro pentru fermierii bulgari, polonezi și români, sumă din care țării noastre i-au revenit 10 milioane. O sumă infimă, în comparație cu pierderea de 200 de milioane de euro calculată de fermierii români.
În urma presiunilor venite din partea acestor state, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European Charles Michel au fost de acord cu majorarea sumelor și acordarea unui al doilea pachet de compensații, cu ponderi diferite alocate față de pachetul inițial, când Polonia a primit aproape 30 de milioane de euro, Bulgaria aproape 16 milioane de euro, iar România doar 10 milioane de euro.
Astfel, Comisia Europeană a propus să vină cu un al doilea pachet de despăgubiri, pentru a acoperi impactul mai larg asupra agricultorilor al importurilor ieftine intrate din Ucraina în UE. Aceste ajutoare sunt compensații pentru agricultorii din statele din prima linie afectate de importurile ieftine de cereale din Ucraina.
Comisia Europeană a explicat joia trecută că acest al doilea pachet va viza și alte culturi, care nu au fost sprijinite prin intermediul primului, precum sectorul zahărului sau sectorul mierii.
România a primit despăgubiri pentru cultura de porumb, întrucât aceasta a cunoscut cel mai mai mare impact al importurilor ucrainene. Ar putea fi modificate criteriile de acordare, acesta fiind motivul pentru care se schimbă ponderea alocărilor pe țară.
Cinci state i-au scris Comisiei Europene
Cinci dintre vecinii est-europeni ai Ucrainei — Polonia, România, Slovacia, Ungaria și Bulgaria — s-au mobilizat pentru a cere fonduri și alte instrumente de la Comisia Europeană pentru a compensa „efectele negative” ale prezenței crescute a produselor agricole ucrainene pe propriile lor piețe.
Într-o scrisoare adresată executivului comunitar, șefii de stat și de guvern ai celor cinci țări au spus că absența taxelor la cereale ce provin din Ucraina provoacă blocaje majore, inundând propriile piețe, reducând prețurile și dăunând fermierilor.
În scrisoarea adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se precizează că în țările care se învecinează cu Ucraina s-a înregistrat o creștere fără precedent a importurilor de cereale, ouă, păsări de curte, zahăr, mere, făină, miere și paste, notează El Pais.
Măsurile propuse de țările afectate de cerealelor din Ucraina.
- Suplimentarea fondurilor europene distribuite fermierilor drept compensații, dar și posibilitatea folosirii acestor bani pentru direcționarea exporturilor ucrainene către țările din Africa și Orientul Mijlociu.
- Sprijin financiar european pentru dezvoltarea infrastructurii de transport din statele noastre, dar și pentru operatorii din piață care au nevoie de vehicule suplimentare. Printr-o rețea de transport bine pusă la punct, produsele provenite din Ucraina vor putea fi trimise mai rapid către țările importatoare din alte regiuni ale lumii.
- Uniunea Europeană, în colaborare cu Programul Alimentar Mondial (World Food Programme) să creeze o soluție prin care cerealele ucrainene să fie achiziționate, pentru a nu rămâne în UE.
- Urgentarea procesului de ajutorare a fermierilor europeni și crearea unor mecanisme automate de sprijin pentru fermierii din regiunile afectate.
- Comisia Europeană să ia în calcul reintroducerea taxelor vamale pentru importurile din Ucraina, care beneficiază acum de scutire.
Comisia Europeană propune prelungirea măsurilor de ajutor
Comisia Europeană a propus pe 23 februarie prelungirea cu un an a suspendării taxelor la import, a contingentelor şi a măsurilor de apărare comercială (cunoscute sub denumirea de „măsuri comerciale autonome”) aplicabile exporturilor ucrainene către Uniunea Europeană.
Prelungirea suspendării taxelor vamale şi a altor măsuri comerciale în cazul produselor ucrainene se adaugă altor iniţiative ale UE de susţinere a economiei ucrainene, în special aşa-numitele „drumuri de solidaritate” pentru exportul cerealelor ucrainene pe căi terestre.
Având însă în vedere creşterea semnificativă, în 2022, a importurilor anumitor produse agricole provenind din Ucraina în UE, executivul comunitar a inclus în propunerea sa un mecanism rapid de salvgardare pentru protejarea pieţei interne a UE, în caz că acesta este necesar.
Acest mecanism va permite, la iniţiativa unui stat membru al UE sau a Comisiei, reintroducerea taxelor vamale pentru un produs ucrainean dacă importul acestuia are un efect advers asupra pieţei europene a produselor similare sau direct concurenţiale.
Suspendarea acestui regim ar necesita aprobarea statelor membre ale UE, deși unii oficiali, cum ar fi comisarul UE pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, care este din Polonia, și-au exprimat deja sprijinul pentru această opțiune. Dar, până în prezent, Bruxelles-ul nu susține o schimbare a planurilor, deoarece nu consideră că această perturbare a pieței din Europa de Est afectează UE în ansamblu.
Fermierii din Europa de Est sunt furioși
În Polonia, care pare a fi unul dintre cei mai puternici aliați ai Kievului în UE, protestele fermierilor din diferite părți ale țării au afectat oarecum vizita de miercuri la Varșovia a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Cu puțin timp înainte de sosirea liderului ucrainean, ministrul polonez al Agriculturii, Henryk Kowalczyk, și-a prezentat demisia, menționând imposibilitatea de a face progrese în ceea ce privește un acord de reintroducere a tarifelor.
Conștient de riscurile erodării sprijinului cetățenilor polonezi pentru Kiev, Zelenski a făcut aluzie la criza cerealelor în timpul vizitei sale. „Am găsit o cale de ieșire din această situație. În următoarele zile, săptămâni, această situație va fi în sfârșit rezolvată”, a declarat liderul ucrainean după o întâlnire cu premierul polonez Mateusz Morawiecki.
Importurile de cereale din Ucraina au crescut în Polonia de la aproximativ 100.000 de tone pe an în medie la peste două milioane de tone în 2022, potrivit datelor guvernamentale. Sindicatele fermierilor spun că, dacă executivul condus de partidul Lege și Justiție (PiS) nu anunță în curând noi măsuri de ajutor, vor exista proteste masive după sărbătorile de Paște.
Monika Piątkowska, președintele Camerei Poloneze pentru Cereale și Furaje, a dat vina pe inacțiunea guvernului și pe situația globală, susținând în același timp că cerealele ucrainene nu sunt de vină. Dar unele voci se tem că solidaritatea față de Ucraina se va diminua într-o țară care s-a remarcat prin sprijinul acordat în primele etape ale invaziei ruse.
Există deja câteva semne că situația se schimbă. Polonia, care a găzduit 1,3 milioane de persoane care au fugit de războiul lansat de Rusia, a redus la jumătate fondurile pentru programele de ajutor și a început să-i taxeze unii refugiați pentru cazare. Totodată, în Polonia, ca și în Slovacia, în toamnă au loc alegeri parlamentare. Și asta joacă, de asemenea, un rol important în actulul context politic, deși ambele țări sunt desemnate drept campioni în sprijinirea Ucrainei.
„Să sprijinim Ucraina, dar să o facem cu înțelepciune și, mai presus de toate, să punem interesul Poloniei și al fermierilor polonezi pe primul loc”, a declarat recent premierul polonez Morawiecki pe Twitter.
În Bulgaria, unde în ultimele zile fermierii au încercat să blocheze punctele vamale cu România într-un val de proteste, importurile de cereale ucrainene au crescut de la 361 de tone la peste 16.700 de tone.
Mai mult, la ultima ședință a Consiliului European de la sfârșitul lunii martie, președintele României Klaus Iohannis s-a plâns că executivul UE nu a luat în considerare în mod adecvat în distribuirea ajutorului „sacrificiile enorme” ale țării sale pentru a facilita exportul de cereale din Ucraina.
Fermierii românii au anunțat și ei că organizează, vineri, proteste în mai multe judeţe din ţară şi în Capitală. Potrivit acestora, protestul de vineri se fundamentează pe nevoia de stabilitate şi predictibilitate a fiecărui fermier din România şi pe dorinţa de a-şi desfăşura activitatea în condiţii de egalitate cu oricare fermier european şi de a fi susţinuţi şi protejaţi de către decidenţii europeni şi naţionali.
„Reamintim că această formă extremă de manifestare este consecinţa nemulţumirii şi dezamăgirii profunde a fermierilor români în legătură cu soluţia găsită de Comisia Europeană la problemele şi dezechilibrele grave cu care se confruntă sectorul agro-alimentar din ţara noastră, pe fondul distorsiunilor de piaţă cauzate de conflictul armat din Ucraina. Eliminarea totală, începând cu mijlocul anului trecut, a taxelor vamale pentru toate mărfurile din Ucraina a exportat, în plan comercial, efectele războiului în ţările limitrofe printr-un efect de dumping involuntar, deoarece a stimulat fermierii ucraineni să vândă sub cost odată cu forţarea ritmului fluxurilor de marfă”, se precizează într-un comunicat de presă.
În context, reprezentanţii fermierilor atrag atenţia că această măsură nu a ajutat şi nu îi va ajuta pe fermierii ucrainieni să îşi reia ciclul de producţie în condiţiile unei escaladări puternice a cheltuielilor cu inputurile, în schimb a perturbat extrem de puternic piaţa din România.
Judeţele în care se vor organiza proteste sunt Alba, Arad, Argeş, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Buzău, Constanţa, Covasna, Galaţi, Iaşi, Mureş, Olt, Satu Mare, Timiş, Tulcea, Vrancea şi Bucureşti.
De altfel, fermierii din zona Moldovei vor să blocheze vama Siret, din Județul Suceava. Sunt supărați de cantitatea uriașă de cereale din Ucraina intrată și rămasă în România. Spun că, din cauza concurenței neloiale a țării vecine și a lipsei de reacție a Uniunii Europene, sunt obligați să își vândă stocurile proprii de cereale cu prețuri mult mai mici decât estimau.
Exporturile de cereale ucrainene către Europa vor fi reduse în acest an. Fermierii ucraineni au plantat mult mai puțin, nu doar pentru că o parte a terenului a fost ocupată de Rusia, ci și din cauza nesiguranței muncii într-o țară aflată sub atac constant.
Dincolo de problemele recente privind cerealele ucrainene, plângerile țărilor vecine ale Ucrainei au scos în evidență tensiunile pe care le-ar stârni potențiala aderare a Ucrainei la UE. Ucraina a solicitat aderarea la UE în februarie 2022, iar câteva luni mai târziu, în luna iunie, Kievul a primit statutul de țară candidată.
Dincolo de contextul de război, dacă ar adera pe viitor la UE, Ucraina ar deveni cel mai mare membru al blocului comunitar, cu o suprafață de teren agricol echivalentă cu toată Italia, ceea ce înseamnă că ar obține o mare parte din ajutorul acordat de Bruxelles, având în vedere Politica Agricolă Comună, care presupune repartizarea ajutorului între statele membre în funcție de suprafața lor cultivată. Unele țări vorbesc deja despre necesitatea reformării sistemului dacă UE se va extinde pe viitor.
Planul Slovaciei
Slovacia vrea ca Uniunea Europeană să colaboreze cu Programul Alimentar Mondial al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru a se asigura că cerealele din Ucraina sunt transportate în afara statelor membre, potrivit unei surse din apropierea discuţiilor, care a dorit să îşi păstreze anonimatul.
Totuşi, cerealele din Ucraina ar putea să aibă un rol în acoperirea unor eventuale deficite în Europa. Seceta care a lovit mari părţi din UE în vara anului trecut a afectat culturile de porumb, fiind nevoie de noi importuri pentru a acoperi deficitul. În plus, este posibil ca livrările Ucrainei să se reducă în lunile următoare, pe măsură ce războiul va afecta recoltele.
„Exporturile totale din Ucraina vor scădea, inclusiv cele spre UE, asta este clar”, spune Alex Lissitsa, director general la firma ucraineană de agribusiness IMC, într-un interviu pentru Bloomberg.
Infografic privind exporturile ucrainene de cereale
De la începutul invadării Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, exporturile ucrainene de cereale au fost grav perturbate. Timp de peste patru luni, navele militare ruse au blocat porturile ucrainene din Marea Neagră. La 22 iulie 2022, Organizația Națiunilor Unite și Turcia au intermediat un acord privind deschiderea unui coridor umanitar maritim sigur în Marea Neagră (Inițiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră). De atunci, în jur de 800 de nave pline de cereale și de alte produse alimentare au plecat din trei porturi ucrainene: Ciornomorsk, Odesa și Iujni/Pivdeni.
Deși deblocarea rutei de export maritim a contribuit la soluționarea crizei mondiale a securității alimentare și la scăderea prețurilor cerealelor, întârzierile la export rămân semnificative.
Până în martie 2023, peste 23 milioane de tone de cereale și de alte produse alimentare au fost exportate prin intermediul Inițiativei privind exportul de cereale prin Marea Neagră, se arată într-o notă de informare a Consiliului UE.
Aproape 49% din încărcătură a fost porumb, cereala cea mai afectată de blocajele din silozurile de cereale ucrainene de la începutul războiului (75% din cele 20 de milioane de tone de cereale depozitate). Acesta a trebuit să fie mutat rapid pentru a face loc pentru grâul din recolta de vară.
Peste 65% din grâul exportat prin intermediul Inițiativei privind exportul de cereale prin Marea Neagră a ajuns în țări în curs de dezvoltare. Porumbul este exportat aproape în proporții egale către țări dezvoltate și țări în curs dezvoltare.
Cum s-au modificat prețurile alimentelor din cauza războiului
Invadarea Ucrainei de către Rusia a cauzat o creștere semnificativă a prețurilor alimentelor pe piețele mondiale. Prețurile cerealelor au crescut în mod substanțial.
Atât culoarele de solidaritate (rute create de UE pentru a ajuta Ucraina să își exporte produsele agricole), cât și Inițiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră au contribuit în mod semnificativ la scăderea prețurilor.
Editor : Marco Badea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
