„Fake news”. Ce spun autorii site-urilor considerate mincinoase în România
Bine aţi venit în minunata lume nouă a post-adevărului. Avem conspiraţii şi câteva apocalipse, multă propagandă şi bombe politice care nu detonează nimic. Totul pare un joc absurd de cuvinte în care nimeni nu mai poate păzi săculeţul cu litere. Dar nu este doar un joc. Cuvintele acestea pot construi realităţi paralele. Pot schimba lumea! Cum am devenit imuni la adevăr? De unde vin ştirile false şi cum ajung mulţi români să le creadă? În România sunt câteva zeci de site-uri de propagandă şi informaţii false. Majoritatea pretind că sunt platforme de ştiri independente, însă le lipseşte transparenţa: nu prezintă detalii despre autori şi despre redacţie, nu citează surse credibile şi nu oferă informaţii ce pot fi verificate. Toate, însă, promit adevărul unic. Ca într-o distopie cu actori virtuali. Dar ştirile false nu sunt metafore. Autorii lor au chip, nume şi prenume. Reporterii Din|Interior i-au căutat şi i-au găsit pe autorii mai multor site-uri considerate mincinoase şi manipulatoare.
Mediul online este locul în care ajung informaţiile despre orice şi oricine, fără ca cineva să verifice înainte dacă sunt adevărate sau false. Iar viteza lor de propagare nu se compară cu nimic. Ştirile false sunt parte din cotidian, de când meseria de jurnalist este la îndemâna oricui are o tastatură şi o platformă unde se poate exprima. Iată câteva exemple de știri false:
„O întrebare care revine în actualitate: are România un preşedinte homosexual?”
„Dragnea l-a ameninţat banditeşte pe Iordache: Bă o dai în seara asta, dacă nu de mâine nu mai exişti”.
„Comunismul nu ne-a prins rău nou, băştinaşilor moldo-vlahi”
„Dacian Cioloş şi soţia sa sunt adepţi MISA şi ai lui Guru Bivolaru?”
„Iohannis va dizolva Parlamentul”.
Investiţii din umbră ale miliardarului George Soroş, pericolul homosexualilor, planurile ungurilor de a dezmembra Romania, Dacian Cioloş şi oculta mondială.
„Cel mai mare pericol astăzi nu este neapărat că aceste maşinării, computerele noastre, telefoanele noastre pot fi controlate tehnologic la distanţă şamd, ci, mai degrabă, că minţile noastre pot fi controlate printr-o serie de cascade informaţionale, printr-o serie de elemente de propagandă cu care noi ne înâlnim, ne ciocnim”, a spus Constantin Vică, cercetător în etica noilor tehnologii.
„Când se întâmplă însă la scară macrosocială, asta devine periculos pentru soarta democraţiilor în care funcţionăm. Deci este bine să ştim că putem fi minţiţi, ca să învăţăm cum să nu fim minţiţi cu atât uşurinţă. Cum să nu fim fraieri”, a adăugat Mircea Toma.
„Au devenit aceste ştiri false, au revenit în prim plan şi au căpătat mare vizibilitate, pe de o parte din cauza Brexitului, dar mai ales din cauza lui Donald Trump. Strategia este să-l descurajezi pe cel care nu vrei să voteze să vină la vot şi să-l energizezi pe cel care te susţine. De exemplu, în timpul campaniei electorale din SUA, apăruse o ştire că Papa s-a declarat susţinător al lui Tump. N-avea nicio bază în realitate”, a explicat Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford.
Europa, în luptă cu ştirile false
Stirile false despre Brexit, alegerile din SUA şi, mai ales, războiul din Ucraina au alertat autorităţile europene. În septembrie 2015, şefa diplomaţiei UE, Frederica Mogherini a lansat un grup de lucru menit să combată propaganda, dezinformările şi manipulările ce servesc intereselor Rusiei. „East Stratcom Task Force" redactează câte un raport săptămânal cu cele mai recente investigaţii. În total, au depistat aproape 3.000 de ştiri false. Anul acesta, echipa se va mări. Contextul: 2017 este anul alegerilor în Germania, Franţa, Olanda şi Italia.
În noiembrie anul trecut, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie în care cere instituțiilor UE să ia măsuri pentru a lupta împotriva influenței crescânde a propagandei rusești. Chiar şi giganţii Facebook şi Google au deschis adevarate fronturi împotriva ştirilor false: reţeaua de socializare a inclus un buton prin care utilizatorii pot raporta articolele de dezinformare, iar Google finanţează iniţiative private şi chiar plănuieşte să lanseze o aplicaţie pentru a combate ştirile înşelătoare.
„Într-o campanie de propagandă, publicul nu este tratat ca egal. El este tratat mai degrabă ca un copil, care trebuie ţinut în braţe, trebuie orientat, trebuie hrănit cu ceea ce are nevoie şi nu e tratat aşa cum ar trebui să fie trataţi toţi oamenii într-o constituţie cât de cât democratică”, a explicat Constantin Vică, cercetător în etica noilor tehnologii.
„Din studiile pe care le-am făcut, propaganda rusească este destul de dezvoltată. Ei au două mari teme. Una dintre temele constante, în care Uniunea Europeană este prezentată ca un subaltern al Statelor Unite şi face întotdeauna ce zice Statele Unite, dar este complet fals. Şi a doua temă importantă este cum să dilueze relaţia între estul Europei, deci ţările care au fost sub pactul, în zona sovietică pe vremuri, şi Bruxelles, şi Uniunea Europeană”, a adăugat Corneliu Bjola, profesor universitar la Oxford.
Românul din campania lui Donald Trump
Ovidiu Drobotă, un tânăr de 24 de ani, din Oradea, deține site-ul endingthefed.com, care a găzduit trei din cele mai citite cinci ştiri false din campania electorală americană. În România, Drobotă este managerul portalului conspiraţionist expunere.com.
Propaganda rusească cu savoare românească
În cei 27 de ani gazetărie, Mihai Antonescu a fost inculpat în peste 100 de procese, iar în 2001 a primit chiar şi o condamnare pentru propagandă naţionalist-şovină. Astăzi s-a refugiat în presa finanţată de Moscova, la site-ul Sputnik. Spune însă că nimeni nu i-a cumpărat independenţa.
„Una din trăsăturile modului de operare al propagandei ruseşti este acest lucru în care se propagă multe ştiri şi hard, şi soft, în care se plantează neîncredere sistematică în societate”, a explicat Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice al Universităţii Oxford.
Iată ce spune Mihai Antonescu:
Mihai Antonescu, editorialist Sputnik: „Da, eu sunt editorialist la Sputnik România Moldova, adică nu ştiu cât citesc ruşii din ce se întâmplă în spaţiul carpato-dunăreano-pontic, dar presa rusească nu este o presă manipulativă. Presa rusească n-a fost niciodată o presă vicleană, n-a fost o presă de tip occidental. Presa occidentală este manipulativă”.
Reporter Digi24: „Ideile recurente din articolele dumneavoastră, practic antisistem, anticapitaliste, antibanca naţională, se aseamănă destul de mult cu filosofia Kremlinului. E o conicidenţă asta?”
Mihai Antonescu, editorialist Sputnik: „Nu ştiu dacă este o coincidenţă. Este un adevăr”.
Reporter Digi24: „De pe Sputnik am aflat că sunteţi membru fondator al Centrului de Analiză şi Prognoză Orientativă. Acest centru nu există înregistrat niciunde, însă e citat adesea de Sputnik. De pildă, la 1 februarie este preluată de la acest centru aparent fictiv informaţia potrivit căreia Iohannis va dizolva Parlamentul”.
Mihai Antonescu, editorialist Sputnik: „El există, nu centrul CAPO există ca iniţiativă. El există, există ca o extensie a unui ONG, care există dar care trebuie prelucrat şi maturat. În ceea ce citaţi un .. o ştire preluată de la CAPO?”
Reporter Digi24: „Preluată de la CAPO de către Sputnilk la 1 februarie, potrivit căreia Iohanis va dizolva Parlamentul. E o ştire falsă? Cum aţi ajuns la concluzia asta?”
Mihai Antonescu, editorialist Sputnik: „E opinia autorului. Nu e textul meu, nu e textul meu”.
Reporter Digi24: „Nu este un autor, este preluat centrul ca atare. Concluziile unei analize a centrului...”
Mihai Antonescu, editorialist Sputnik: „Da, poate să fie Dragoş Dumitriu, poate să fie alcineva, deci nu e textul meu”.
Reporter Digi24: „Împărtăşeaţi această opinie în februarie?”
Mihai Antonescu, editorialist Sputnik: „Nu, nu”.
Reporter Digi24: „Nu este totuşi prezentată ca o opinie, ci ca o ştire”.
Mihai Antonescu, editorialist Sputnik: „Uff... da, ca multe alte ştiri din toată presa românească, rusească, americană, engleză, franţuzească. Deci asta este problema cu ştirile. Ştirile nu sunt reale”.
Reporter Digi24: „Sunteţi agent de influenţă în presa din România?”
Mihai Antonescu, editorialist Sputnik: „Nu şi nu mi-am dorit să fiu. Nu mi-am dorit să fiu. În primul rând că lumea nu mai citeşte în România, lumea nu mai vorbeşte limba română în România. Eu sunt un artist. Deci eu mă joc. Eu sunt, cum spunea Truman Capote, un Paganini semantic. Pot să-arunc un pumn de cuvinte în aer şi să cad pe hârtie aşa cum trebuie. Deci pe mine mă interesează forma. Eu m-amuz, eu sunt un spirit ludic”.
Unde ajung ştirile nefiltrate
Mai puţin jucăuş, dar la fel de implicat în viaţa publică, site-ul activenews.ro păstrează multe teme comune propagandei ruseşti: etnocentrismul, filosofia anti-sistem, homofobia şi alte teorii despre falimentul occidentului dominat de marxismul cultural şi de corporaţii. Sunt ştiri nefiltrate, precum ţigaretele Carpaţi. Pentru activenews, un permanent subiect de presă este viaţa şi opera miliardarului George Soroş.
„Suntem o redacţie de 4-5-6 persoane, plus colaboratori ocazionali. Suntem un mic de experienţă şi tinereţe, dacă ar fi să fac o adunare, aş spune că sunt vreo 70 de ani de experienţă în presă acolo, adunaţi la noi”, a spus Mihai Șomănescu, redactor-șef activenews.ro.
Mihai Şomănescu este revoltat că site-ul pe care-l administrează a fost văzut drept o sursă de ştiri false. Crede că adversarii săi sunt adepţii Şcolii de la Frankfurt, un grup de filosofi neomarxişti. Pentru el, aceasta nu este o teorie a conspiraţiei.
„Prezentând un punct de vedere românesc, asupra problemelor româneşti, ca să zic aşa, autohton, promovând valorile creştine, iudeo-creştine ale civilizaţiei europene şi româneşti, evident că deranjăm. Păi, deranjăm şi aici, şi afară. Deranjăm pe cei ce nu vor să aibă un rival în ceea ce priveşte promovarea unui mod de a vedea lucrurile în societate”, a spus Mihai Șomănescu.
Faţă în faţă cu ştirile false
Reporterii activenews.ro pot sta însă liniştiţi. Adversarii de idei filosofice nu-i vor găsi la adresa menţionată pe site. Este trecută acolo doar aşa, ca formalitate. Dar ziariştii online au si prieteni, nu doar duşmani: singurul lor partener este publicaţia conspiraţionistă gândeşte.org, deţinută de omul de afaceri sucevean Dan Alexandrescu, patronul lanţului de librării Alexandria şi finanţatorul unui tulburător videoclip cu actori minori. La momentul apariţiei, filmuleţul a fost preluat şi de Ovidiu Drobotă pe site-ul expunere.com.
Reporter Digi24: „Am făcut o selecţie rapidă, aleatorie, a unor articole de pe activenews.ro şi aş vrea să vă citesc şi chiar să confruntăm câteva dintre ele. O întrebare care revine în actualitate: are România un preşedinte homosexual? Investigaţia unui jurnalist sibian în legătură cu Klaus Iohannis. Aceasta nu este o ştire falsă?”
Mihai Șomănescu, redactor-șef activenews.ro: „Investigaţia? Nu este semnată de noi. Noi doar am adus în discuţie. Este ilegal să aduci în discuţie o posibilitate adusă de cineva? Am spus noi că este ceva... că susţinem punctul de vedere al investigaţiei?”
Reporter Digi24: „Aşadar, dumneavoastră acordaţi credibilitate acestei întrebări”.
Mihai Șomănescu, redactor-șef activenews.ro: „Da, sigur. Atâta vreme cât e o persoană publică...”.
Reporter Digi24: „E o problemă care vă preocupă?”
Mihai Șomănescu, redactor-șef activenews.ro: „Ne preocupă toate problemele societăţii româneşti, nu avem o problemă cu preşedintele Iohannis sau cu altcineva”.
Reporter Digi24: „Alt articol: Marele secret al premierului: Dacian Cioloş şi soţia sa sunt adepţi Misa şi ai lui Guru Bivolaru? Dezvăluiri despre legăturile dintre noul prim-ministru şi secta porno.”
Mihai Șomănescu, redactor-șef activenews.ro: „Este o ştire... ce scrie acolo este absolut adevărat. Avem înregistrări, avem tot. De fapt, premierul nici n-a negat ce scrie acolo”.
Reporter Digi24: „Cum aţi ajuns dumneavoastră la aceste concluzii?”
Mihai Șomănescu, redactor-șef activenews.ro: „Că ce?”
Reporter Digi24: „Că ar exista o potenţială legătură între Dacian Cioloş...”
Mihai Șomănescu, redactor-șef activenews.ro: „Colega mea care a făcut această ştire, pe baza investigaţiilor ei şi pe baza mărturiilor de la persoanele cu care a stat de vorbă, a ajuns la această concluzie. Şi, studiind probele pe care le-a adus, am considerat că este suficient”.
Reporter Digi24: „Au existat probe?”
Mihai Șomănescu, redactor-șef activenews.ro: „Sunt, există probe”.
Reporter Digi24: „Trec la următorul articol... dialog între Florin Chilian şi un demonstrant...”
Mihai Șomănescu, redactor-șef activenews.ro: „Pot să fac o pauză?”
Reporter Digi24: „Da...”
Mihai Șomănescu, redactor-șef activenews.ro: „Vino puţin, vino puţin... ceea ce faci acum este o mizerie...”
Reporter Digi24: „Te rog?”
Mihai Șomănescu, redactor-șef activenews.ro: „Ceea ce faci acum nu e corect”.
Reporter Digi24: „De ce nu e corect?”
Mihai Șomănescu, redactor-șef activenews.ro: „Păi, asta am vorbit noi? Trebuia să-mi pui întrebările...”
Reporter Digi24: „Vorbesc despre fake news. Te-am invitat la un dialog despre fake news”.
Mihai Șomănescu, redactor-șef activenews.ro: „Şi m-ai întrebat despre homosexualitate şi despre alea.. Ce treabă are cu...”
Un comisar se scuză
Mircea Gheorghiu este administratorul site-ului comisarul.ro Se consideră o victimă a campaniilor anti-ştiri false.
„Singurul nostru păcat a fost că, fiind un tabloid politic anticorupţie, ăsta e conceptul, da, spune, lucrurilor pe nume, uneori avem un limbaj mai strident. Adică ne asumăm chestia asta”, a spus Mircea Gheorghiu, administratorul site-ului comisarul.ro.
Limbajul colorat i-a adus multe critici comisarului, dar tânărul spune că aceasta este singura metodă de a rezista în piaţă.
Reporter Digi24: „Putem vorbi de norme deontologice pe care le respectaţi?”
Mircea Gheorghiu, administratorul site-ului comisarul.ro: „Cred că deontologic este un cuvânt... având în vedere că noi cumva facem o... suntem nişte pionieri în zona asta în România, nu ştiu cât de potrivit este cuvântul”.
Reporter Digi24: Aş vrea să vă mai citesc câteva titluri selectate de pe comisarul.ro: „Dragneo, doamna mă-ta, când ai plecat de acasă, nu ţi-a spus lucrurile astea? Jegul de Tăriceanu în faţa primarilor. Cucuveaua roşie, singura cârpă care a votat împotriva respingerii ordonanţei 13, Degringoladă în PSD: Flocul balonat Codrin Ştefănescu cere excluderea lui Chirică. Proasta lui Ponta critică bugetul”.
Mircea Gheorghiu, administratorul site-ului comisarul.ro: „Sunt nişte lucruri pe care toată lumea le gândeşte despre politicieni, şi pe care le auzim în piaţă - dacă aţi fost în piaţă, probabil că le-aţi auzit. Dar, cumva, în clipa în care ajungem în lumea online sau hai să-i zicem de jurnalism clasic, deontologia aia pe care aţi adus-o mai devreme în discuţie îi opreşte pe majoritatea să facă pasul ăsta”.
Reporter Digi24: „Pe dumneavoastră nu”.
Mircea Gheorghiu, administratorul site-ului comisarul.ro: „Pe noi nu. Noi nu suntem, nu avem menajamente de genul acesta şi nu cred că ar trebui să avem faţă de persoanele pe care le-aţi enumerat mai devreme în lista aceea. Adică, politicienii nu au scrupule de niciun fel şi nu văd de ce noi ar trebui să avem faţă de ei”.
Reporter Digi24: „De ce acest limbaj, totuşi?”
Mircea Gheorghiu, administratorul site-ului comisarul.ro: „Pentru că merită, pentru că o simţim şi nu în ultimul rând, pentru că atrage şi trafic”.
Profesorul universitar Corneliu Bjola spune că efectul coroziv de durată al știrilor false este că încredere în instituții începe să se subțieze.
„În momentul în care totul este contestat, în care nu mai poţi să pui bază pe ceva, ăsta ar fi efectul coroziv de lungă durată al ştirilor false, încrederea în instituţii, încrederea în sistem începe să se subţieze. Deci ăsta ar fi un punct de alertă”, a adăugat Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford.
„Omul care nu-şi are o identitate suficient de consolidată se ancorează în nişte convingeri care-i sunt oferite, îi sunt puse la îndemână, ca să-şi consolideze... sunt mai eu, mă simt mai puternic şi mai încrezători în mine însumi dacă mă leg de nişte convingeri fără să le verific. Deci eu voi fi mai Mircea Toma dacă te voi urî pe tine pentru că eşti plătit de Soroş. Ura mea faţă de tine mă face să mă simt mai puternic”, a spus Mircea Toma, președintele Active Watch.
„Exerciţiul pe care-l aduce internetul este un exerciţiu permanent de îndoială. Într-un fel, este destinul lui Descartes, dacă vrei, te poţi îndoi de toate lucrurile, mai puţin de mintea asta, care produce îndoială. Cred că, până la urmă, de aici trebuie să plecăm de fiecare dată”, a spus și Constantin Vică, cercetător în etica noilor tehnologii.
Etichete de avertizare pentru ştirile false
În februarie, mai mulţi voluntari din Sibiu au pus bazele unei aplicaţii care marchează ştirile suspecte de a fi false distribuite pe Facebook. Tinerii au rămas în faţa calculatoarelor după serviciu pentru a protesta prin muncă suplimentară: opt ore peste program.
„Ce facem noi, de fapt.. monitorizăm cam toată presa online şi încercăm să detectăm când o ştire începe să devină virală. Dacă acea ştire are potenţial de a fi falsă, dacă pare suspectă, aducem în atenţia comunităţii noastre, Neştirea Zilei, practic este un grup de Facebook, iar voluntarii pot luat decizia de a o raporta la Facebook. Deci, practic, asta e tot ce face tool-ul nostru”, a explicat Radu, voluntar la „Neștirea Zilei”.
Iniţiativa lor a fost înţeleasă însă drept un program de cenzură a internetului. Tinerii au fost criticaţi în special de către publicaţiile considerate a fi neserioase. În jurul voluntarilor au apărut adevărate conspiraţii.
Reporter Digi24: „Care-i legătura pe care o aveţi cu Soroş?”
Radu, voluntar „Neștirea Zilei”: „He. Da. N-avem nicio legătură. Probabil că exact pe genul de site-uri despre care vorbim.. nu ştiu... evident că n-avem nicio legătură cu Soroş”.
Reporter Digi24: „De ce aţi început acest proiect noaptea, ca hoţii?”
Radu, voluntar „Neștirea Zilei”: „Pentru că ziua muncim. Şi nu am avut... adică a fost o activitate voluntară, care s-a desfăşurat după ce ne-am terminat job-ul”.
Activiştii se bazează însă pe o comunitate de voluntari care vor raporta ştirile către reţeaua de socializare. Ce-i recomandă să facă asta?
Ciprian, voluntar „Neștirea Zilei”: „În acelaşi fel în care un restaurant primeşte ratinguri de la consumatori, iar consumatorii nu sunt nişte specialişti în restaurante, nu sunt nişte chefi renumiţi, în acelaşi fel şi noi punem comunitatea să-şi dea cu părerea dacă nişte ştiri pe care oamenii le consumă sunt mai mult sau mai puţin bune. Iar până la urmă, aşa cum un turist poate să se hotărască să meargă la un restaurant care are o singură stea din cinci, la fel un utilizator de Facebook poate hotărî să citească o ştire care este marcată ca fiind suspicioasă”.
Reporter Digi24: „Adică ştirea nu va fi blocată, omul va putea în continuare să o citească, numai că ea va fi marcată ca ştire falsă, nu?”
Ciprian, voluntar „Neștirea Zilei”: „Ştire suspicioasă... suspicioasă”.
„Este interesant de urmărit în ce măsură site-urile obscure devin sursă credibilă pentru instituţii de presă pentru instituţii de presă sau pentru persoane cu notorietate. Şi ajungem, de fapt, la cine-i arbitru pe piaţa televiziunilor, cel puţin. CNA-ul, consiliul naţional al audiovizualului, are instrumentele, trebuie să aibă doar voinţa şi disciplină”, a adăugat Ionuț Codreanu, coordonator de programe în educaţie media pentru Activewatch.
Circuitul știrilor în mass-media
Protestele faţă de ordonanţa 13 au avut o oprire şi în faţa sediului CNA. Demonstranţii reclamau că instituţia nu reacţionează la manipulările unor televiziuni. CNA a primit un număr record de somaţii în această privinţă.
„Mai puneţi-vă şi în locul nostru, ca să zic aşa. În sensul că.. de exemplu, numai anul acesta şi numai în ultima perioadă au venit, să spun legat de ultimele evenimente, de reflectarea acestor proteste de stradă, au venit 1.000 după prima zi şi încă 700 pentru zilele următoare. Deci, poate şi de aici această impresie că lucrurile merg mai încet, dar, odată ce s-a încheiat analiza respectivă au fost amenzi în total de 100.000 şi o serie de somaţii”, a spus Răsvan Popescu, vicepreședintele CNA.
Pe lângă sesizările pe care le primeşte, CNA are un departament de monitorizare însărcinat să raporteze fiecare derapaj. Monitorii scriu rapoarte pentru fiecare încălcare a legislaţiei audiovizualului. Acestea trebuie dezbătute în şedinţele Consiliului, suplimentate din februarie din cauza numărul mare de sesizări. Pentru ca forul audiovizual să ia o decizie, în sală trebuie să fie prezenţi cel puţin 8 din cei 11 membri. În cazul lipsei de cvorum, şedinţa se amână. De cele mai multe ori, deciziile sunt amânate tocmai din acest motiv.
„Faptul că o minciună deja a stat pe televizor, a fost dezbătută o vreme, până ca ea să fie dezminţită, îşi face deja efectul. Da, uneori se întâmplă şi aşa. Avantajul la noi este că avem multe posturi de informaţii şi ai capacitatea de a face comparaţii, de a zapa, şi eu fac la fel de multe ori”, a spus vicepreședintele CNA.
Vânătorii de mituri din politică
Elena Calistru conduce asociaţia Funky Citizens şi încearcă să traducă, pe înţelesul tuturor românilor, cum funcţionează instituţiile statului. Din 2014, coordonează primul site de fact-checking din România, factual.ro. Este portalul care le taie aripile politicienilor atunci când aceştia susţin că porcii zboară.
„Lejeritatea aceasta cu care oamenii din poziţii publice au ajuns să nu-şi asume, nici măcar în faţa evidenţelor, faptul că au minţit e, zic eu, fără precedent. Vedem că inclusiv la nivel de persoane publice în poziţii de responsabilitate, se propagă informaţii precum protestatarilor li s-au dat lanternuţe ca să lumineze la Palatul Victoria. E foarte frustrant că, în momentul în care un politician scoate o păsărică pe gură şi spune o minciună, pentru noi, ca s-o demontăm, presupune o groază de lucu. Prelucrare de date, şi așa mai departe”, a spus Elena Calistru.
Factual.ro colaborează cu aproape 100 de platforme similare din lume. În ziua de 1 aprilie, acestea vor organiza un top al minciunilor spuse de politicieni.
Adevărul despre ştiri false
La început au fost poveştile cu reptilieni. Site-urile cu informaţii false sau înşelătoare s-au înmulţit însă cu viteza tehnologiei... Conspiraţii. Dezinformări. Propagandă. Manipulare. Nimeni nu poate controla minciunile de pe internet. Singurul antidot pentru ştirile false rămâne propria noastră judecată.
„Cercetătorii britanici au descoperit o curcă... şahistă. Deci, cam acolo suntem. Nu avem repere. Şi atunci, singura şansă este, totuşi, şcoala. Şi în şcoală să intre, cu mai multă energie, programele care să pregătească cetăţeanul să consume critic ceea ce i se serveşte”, a concluzionat Mircea Toma, președintele Activewatch.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
