Războaie, alianțe, negocieri, dezastre și alegeri. 2023 a fost un an plin de provocări, în care liderii UE au trebuit să ia decizii rapide pentru a depăși situațiile complicate cu care s-au confruntat și pentru a gestiona crizele. Războiul din Ucraina, aderarea Finlandei la NATO, alegerile din Spania, Polonia și Țările de Jos, tragicul naufragiu din Mediterana și incendiile ample de vegetație sunt doar câteva dintre evenimentele care și-au pus amprenta pe anul care tocmai se încheie, transmite euronews.
Un an de război în Ucraina
Volodimir Zelenski a marcat un an de la invazia Rusiei în Ucraina printr-un turneu politic amplu desfășurat la Londra, Paris și Bruxelles. El a cerut aliaților să își augmenteze sprijinul pentru țara devastată de război, iar la Bruxelles a pledat pentru aderarea rapidă a Ucrainei la UE.
"Aceasta este Europa noastră. Acestea sunt regulile noastre. Acesta este modul nostru de viață. Iar pentru Ucraina, este un drum spre casă", a declarat Zelenski în plenul Parlamentului European de la Bruxelles.
Finlanda aderă la NATO
Finlanda a devenit cel de-al 31-lea membru al NATO la 4 aprilie, o hotărâre neașteptată pentru statul vecin cu Rusia care s-a remarcat printr-o politică militară neintervenționistă.
Invazia Ucrainei a determinat Finlanda și Suedia să își revizuiască strategia militară pe care au dus-o timp de decenii, ambele țări solicitând aderarea la NATO în mai 2022.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a blocat aderarea Suediei din cauza îngrijorărilor că țara adăpostește militanți kurzi, însă a renunțat la veto în iulie, iar parlamentul turc și-a dat acordul în decembrie, deschizând calea pentru aderarea Suediei la începutul anului 2024.
Naufragiul din Mediterana
O ambarcațiune de pescuit supraîncărcată care transporta circa 750 de migranți din Africa de Nord spre Europa s-a răsturnat în largul coastelor orașului Pylos, din Grecia, pe 14 iunie, într-unul dintre cele mai tragice naufragii din Mediterana.
Într-o operațiune de căutare și salvare demarată de Garda de Coastă Elenă (HCG) și armata din Grecia au fost salvate 104 persoane și recuperate 82 de cadavre. Cu toate acestea, oficialii au confirmat ulterior că se presupune că peste 500 de persoane și-au pierdut viața.
Mărturii contradictorii au ridicat semne de întrebare cu privire la faptul că o barcă de salvare a HCG a provocat balansarea și răsturnarea vasului. Agenția de frontieră a UE, Frontex, s-a confruntat, de asemenea, cu un control din ce în ce mai amănunțit cu privire la rolul său în operațiunea de salvare.
Legea UE privind restaurarea ecosistemelor trece de un vot pe muchie de cuțit
Dreapta şi extrema dreaptă au eşuat în tentativa de a obţine respingerea în cadrul unei comisii a Parlamentului European a unui text de lege ce vizează restaurarea ecosistemelor în UE. Proiectul de lege care vizează reabilitarea a cel puțin 20% din terenurile și mările UE până în 2030 a supraviețuit unui vot pe muchie de cuțit în Parlamentul European în luna iulie.
Partidele de dreapta, în special Partidul Popular European (PPE), au dus o campanie acerbă în încercarea de a respinge în totalitate legislația, invocând o amenințare la adresa mijloacelor de trai ale fermierilor și pescarilor. Votul a fost văzut drept o victorie pentru progresiști, ecologiști și conservatori, care au rezistat în fața unei reacții dure în încercarea de a proteja biodiversitatea Europei.
Legea a trecut și de ultimul obstacol în noiembrie, când eurodeputații au ajuns la un acord cu statele membre ale blocului comunitar.
Grecia s-a luptat cu cel mai mare incendiu de vegetație înregistrat vreodată în UE
Cel mai mare incendiu de vegetație înregistrat vreodată în UE a făcut ravagii în nord-estul Greciei în luna august, iar UE a mobilizat jumătate din flota sa de combatere aeriană a incendiilor pentru a stăpâni focul.
Cele mai recente date furnizate de Sistemul european de informații privind incendiile forestiere (EFFIS) indică faptul că, numai în acest an, peste 463. 000 de hectare de teren au ars în cele 27 de state membre ale UE, iar insulele Canare din Spania, insulele grecești Rodos și Corfu, regiunea Algarve din sudul Portugaliei și insula italiană Sicilia au fost afectate de incendii intense în timpul verii.
Izbucnirea războiului dintre Israel și Hamas
Atacul teroriștilor Hamas asupra Israelului, declanșat pe 7 octombrie, s-a soldat cu peste 1.100 de morți și aproximativ 250 de ostatici. A marcat începutul unui război devastator care continuă să facă ravagii în rândul palestinienilor. Se estimează că peste 20.000 de oameni din Fâșia Gaza și-au pierdut viața în acest conflict.
Criza umanitară care afectează Fâșia Gaza a provocat reacții în lanț din partea Europei. În timp ce unele state au cerut de la început o pauză umanitară de încetare a focului, altele s-au opus, invocând dreptul Israelului la autoapărare și necesitatea de a eradica Hamas prin mijloace militare.
La începutul lunii decembrie, majoritatea statelor membre ale UE au sprijinit o rezoluție a Națiunilor Unite care cerea o "încetare imediată a focului umanitar".
Donald Tusk preia puterea în Polonia
Parlamentul Poloniei l-a învestit în decembrie pe Donald Tusk, liderul opoziției poloneze, în funcția de prim-ministru, marcând astfel formarea unui nou executiv pro-european, după 8 ani de guvernare conservatoare.
Tusk a devenit prim-ministru la aproape două luni de la alegerile legislative, câștigate de o coaliție diversă de partide - alcătuită din partide de stânga, dar și din formațiuni conservatoare moderate. Partidele au candidat pe liste separate, dar au promis să colaboreze sub conducerea lui Tusk pentru a restabili standardele democratice și a îmbunătăți relațiile cu aliații și în special cu UE.
Noul premier a făcut primii pași pentru a schimba politicile legate de statul de drept - a lansat procesul de alăturare la Parchetul European și a demis șefii televiziunii și radioului de stat, care se aflau sub controlul populiștilor care l-au precedat.
Proteste în Spania după Legea amnistiei activiștilor catalani
Alegerile legislative neconcludente din iulie nu au trasat o direcție clară pentru formarea vreunei coaliții de dreapta sau de stânga în Spania. Însă socialiștii lui Pedro Sánchez s-au repliat și au ajuns la un acord cu separatiștii catalani pentru a forma un guvern în schimbul unei concesii.
Premierul spaniol a reușit să formeze o majoritate fragilă de plus patru locuri în legislativul de 350 de membri după ce i-a convins pe separatiștii catalani să-l susțină promițând o amnistie pentru liderii implicați în tentativă eșuată de secesiune din octombrie 2017. Sanchez le-a spus colegilor săi din legislativ că acordul de amnistie este necesar pentru a ajuta la "închiderea rănilor".
Acordul a declanșat săptămâni de proteste violente în capitala Spaniei și a atras atenția oficialilor de la Bruxelles, pe fondul preocupărilor legate de posibile încălcări ale statului de drept.
Geert Wilders câștigă alegerile din Olanda
Partidul de extremă dreapta al populistului anti-islam Geert Wilders a obținut o victorie categorică în alegerile generale din Olanda. După 25 de ani în parlament, Partidul Libertății (PVV) va obține 37 de locuri, cu mult înaintea celui mai apropiat rival, o alianță de stânga condusă de fostul vicepreședinte al Comisiei Europene, Frans Timmermans. Cu toate acestea, misiunea lui Wilders de a face o majoritate pentru a guverna nu se anunță una ușoară.
Totuși, de la câștigarea alegerilor, liderul PVV, Geert Wilders, a promis să își domolească retorica dură, după ce anterior ceruse interzicerea moscheilor, a vălului islamic și organizarea unui referendum privind ieșirea Țărilor de Jos din UE.
Având în vedere că partidele de centru-dreapta ezită să își unească forțele cu Wilders, acesta s-ar putea să nu reușească să formeze o coaliție.
Ucraina, Moldova și Georgia mai aproape de aderarea la UE
Într-o mișcare istorică, statele UE au aprobat în decembrie deschiderea discuțiilor oficiale privind aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova la UE, în urma recomandării Comisiei Europene.
Viktor Orbán s-a abținut de la vot, părăsind pentru moment sala, pentru a permite celorlalți 26 de lideri să ia o decizie unanimă. Georgia a devenit, de asemenea, candidat oficial pentru aderarea la UE.
Războiul Rusiei din Ucraina a determinat urgentarea extinderii UE.
De asemenea, Bruxelles-ul spera să aprobe un nou pachet de sprijin în valoare de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina în cadrul unui summit din decembrie, dar s-a confruntat cu opoziția lui Orbán.
Decizia a fost amânată pentru luna februarie, când liderii ar putea fi forțați să opteze pentru un fond improvizat, în afara bugetului UE, dacă Orbán continuă să se împotrivească.
Editor : Andreea Smerea
