Toți cei curioși au fost însoțiți în situl istoric de ghizi care au prezentat în detaliu tot istoricul acelor locuri, ruinele unor clădiri din vechiul oraş-cetate: templele, atelierele, băile publice sau amfiteatrul.
Vizitatorii au putut vedea artileria antică, au participat la ateliere de ţesut, olărie sau prelucrarea lemnului şi au aflat mai multe despre gastronomia înaintaşilor.
Au fost circa 5000 de vizitatori, la fel ca și anul trecut.
Lecţiile din cartea de istorie au prins viaţă în acest weekend pe tărâmurile de la Sarmizegetusa. Zeci de tineri au fost pentru o zi daci şi romani. Au îmbrăcat straiele de luptă şi au oferit un spectacol pe cinste celor aproape cinci mii de turişti veniţi din toate colţurile ţării dar şi de peste hotare.
„Super! Sper să fie doar începutul unui eveniment mult mai mare. Nu neapărat pentru Sarmizegetusa, ci pentru toată Ţara Haţegului”, spune unul dintre spectatori.
Un puști, întrebat ce i-a plăcut cel mai mult, spune că faptul că au câștigat romanii și faptul că s-a întâmplat „ca în realitate”.
„Merită Sarmizegetusa Regia! O bătălie aici, în arene, şi a fost foarte frumos”, declară un alt participant.
După o luptă pe cinste, ce poate fi mai bun decât un prânz cu mâncare preparată după reţete vechi de 2000 de ani? Aşa că s-a făcut pace la Sarmizegetusa, iar toată lumea s-a ghidat după mirosul îmbietor al preparatelor.
„S-a gătit numai mâncare romană, mai ales că suntem într-un sit roman. Lipii cu pastă de brânză, amestecată cu rută, usturoi, coriandru, smântână”, explică gazda.
În plus, oaspeţii găzduiţi de romani au putut vedea cum era traiul modest al predecesorilor noștri.
„Se prelucrează lemnul, se făceau boluri, boluri de lemn, farfurii, picioare de scaune, orice obiect rotund. Mânere pentru arme”, explică un bărbat care folosește un strung de lemn.
Organizatorii plănuiesc să repede evenimentul de mai multe ori pe an şi să dedice astfel câte o lună zeilor din antichitate.
„Am vrut să promovăm arheologia şi dragostea şi respectul pentru istoria noastră şi pentru protejarea patrimoniului”, spune Carmen Ciongra, director general al Muzeului de Istorie a Transilvaniei din Cluj..
Administratorii sitului au făcut paşi importanţi pentru a obţine o investiţie de 5 milioane de euro ca să transforme amfiteatrul într-un veritabil loc de spectacole. Au făcut un proiect, l-au depus la Ministerul Culturii şi au obţinut undă verde ca să ceară bani europeni.