VANDALISM GRAFIC. Mii de clădiri şi monumente sunt mâzgălite cu grafitti

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Bătaie între jandarmi într-un restaurant din București. Unul dintre ei a ajuns în comă la spital

Accident grav pe un șantier din Capitală. O placă de beton a căzut peste un utilaj în care ar fi o persoană

Cauza prăbușirii avionului Azerbaijan Airlines: aeronava, lovită de antiaeriana cecenilor

Marcel Ciolacu a publicat pe TikTok poze ilizibile despre care susține că sunt facturile zborurilor Nordis

Elicea unei eoliene riscă să cadă peste un azil de bătrâni din Poarta Albă. Centrala funcționează necontrolat

Casa din Alba care întoarce toate privirile: e decorată de Crăciun cu mii de beculețe

Momentul în care o mașină de poliție e spulberată de un Porsche, la Borșa

Efectul Schengen pe piața imobiliară: Cresc prețurile caselor din zonele de frontieră

Desenatorii îşi etalează talentul pe unde se poate: clădiri istorice, garduri, pasaje, staţii de metrou sau cabine telefonice. Unii se străduiesc să realizeze desene elaborate, care denotă înclinaţii artistice şi inspiraţie. Alţii însă se rezumă doar la mâzgălituri şi cuvinte obscene.

Artiştii urbani se simt neînţeleşi. „Nu poţi să te opreşti din asta. E ca un drog, o nebunie a noastră pe care nu poate să o înţeleagă nimeni, atâta timp cât tu nu faci chestia asta”, spune un „graffer” care se prezintă Joker.

Specialiştii susţin că în spatele acestor desene există o explicaţie de natură psihologică. „Această nevoie se poate datora anumite probleme de relaţionare, de afirmare sau identitate personală”, crede psihologul Jeni Chiriac. „O formă de a striga societăţii, comunităţii restrânse, faptul că ei există, faptul că există o problemă, faptul că au ceva de spus, faptul că îi deranjează ceva. Este apanajul, dacă aş putea spune, al tinerilor, adolescenţilor, se regăseşte în anumite grupuri. Este ca un fel de marcă înregistrată personală.”

Tinerii dau dovadă de creativitate în doză egală cu îndrăzneala, atunci când vine vorba despre vandalismul grafic, iar autorităţile se plâng că vandalii sunt greu de identificat. Desenatorii, spun ei, operează mai mult la periferie şi nu stau prea mult într-un singur loc. Vandalii consideră însă că desenele lor sunt o formă de artă. Cel mai aproape de adevăr ar putea fi grafferii, pentru care s-au organizat şi concursuri de-a lungul timpului.

În eforturile de a scăpa de așa-zișii mâzgălitori de pereţi, faptele acestora au fost scoase în afara legii încă de acum doi ani. Potrivit Legii nr. 61/2011, cei care desenează pe pereţii caselor pot fi amendaţi cu sume cuprinse între 100 şi 500 de lei. Sancţiunea nu îi împiedică însă pe unii tineri să mâzgălească în văzul lumii.

Graffiti-ul modern a fost importat în lumea întreagă din New York-ul anilor '70, când tinerii protestau desenând pe ziduri, metrouri, trenuri. Mesajele au evoluat odată cu stilul, de la ironic, şocant, provocator, la amuzant, abstract. În România, graffiti-ul a pătruns după Revoluţie.