UNIREA TEHNICĂ. Pentru fiecare provincie, 1 Decembrie a avut altă semnificaţie

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Ce se ştie mai puţin este că ziua de 1 Decembrie 1918 era de fapt 18 noiembrie 1918, întrucât România nu trecuse încă la acea vreme la calendarul gregorian.

Până în 1947, Ziua Naţională a fost sărbătorită pe 10 mai, ziua în care Regele Carol a depus jurământul (1866), aminteşte istoricul Casei Regale a României, Luca Vlad. Tot pe 10 mai, dar în 1877, Carol I a proclamat independenţa României.

Pentru oamenii începutului de secol XX, ziua de 1 Decembrie avea semnificaţii diferite în funcţie de provinciile istorice. În Transilvania se citea Proclamaţia de la Alba Iulia, însă Basarabia şi Bucovina se uniseră deja cu ţara-mamă. La Bucureşti, momentul a reprezentat reîntoarcerea familiei regale a României, după doi ani de exil la Iaşi, mai exact în perioada ocupaţiei germane a Capitalei.

Reîntoarcerea a fost triumfală, Regele Ferdinand şi Regina Maria întâlnindu-se atunci cu generalul Henri Mathias Berthelot, şeful Misiunii Militare Franceze la Bucureşti în perioada primului Război Mondial, şi cu mareşalii Armatei Române. Împreună, au trecut în revistă trupele britanice şi franceze, aflate pentru prima dată pe teritoriul României, ca aliaţi în primul Război Mondial.

Recunoaşterea internaţională a Unirii

România Mare a fost recunoscută abia doi ani mai târziu, odată cu Tratatul de la Trianon şi alte tratate de pace, inclusiv cel semnat la Versailles. Uniunea Sovietică, care îşi dobândise în timpul războiului forma de conducere totalitară, nu a recunoscut niciodată unirea Basarabiei cu România. Pe de altă parte, nici intern Unirea nu a fost recunoscută neapărat la 1918 decât declarativ, spune istoricul Luca Vlad.

„Oamenii vremii au aşteptat momentul 1922, cel al încoronării şi al unificării legislaţiei şi pe întreg teritoriul ţării pentru că, în acest interval, instituţiile care existau în provinciile româneşti au continuat să funcţioneze”, explică Luca Vlad.

Revenirea la Bucureşti

Sosită în Gara Mogoşoaia, familia regală a făcut impresie: Regina Maria purta uniformă militară şi o căciulă de astrahan, asemenea echipamentului pe care îl aveau atunci roşiorii. Ea îndeplinea funcţia de comandant al Regimentului 4 Roşiori. Ea a schimbat căciula de astrahan patru ani mai târziu cu coroana regală, odată cu încoronarea oficială.