UNIREA TEHNICĂ. Pentru fiecare provincie, 1 Decembrie a avut altă semnificaţie

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Ce se ştie mai puţin este că ziua de 1 Decembrie 1918 era de fapt 18 noiembrie 1918, întrucât România nu trecuse încă la acea vreme la calendarul gregorian.

Până în 1947, Ziua Naţională a fost sărbătorită pe 10 mai, ziua în care Regele Carol a depus jurământul (1866), aminteşte istoricul Casei Regale a României, Luca Vlad. Tot pe 10 mai, dar în 1877, Carol I a proclamat independenţa României.

Pentru oamenii începutului de secol XX, ziua de 1 Decembrie avea semnificaţii diferite în funcţie de provinciile istorice. În Transilvania se citea Proclamaţia de la Alba Iulia, însă Basarabia şi Bucovina se uniseră deja cu ţara-mamă. La Bucureşti, momentul a reprezentat reîntoarcerea familiei regale a României, după doi ani de exil la Iaşi, mai exact în perioada ocupaţiei germane a Capitalei.

Reîntoarcerea a fost triumfală, Regele Ferdinand şi Regina Maria întâlnindu-se atunci cu generalul Henri Mathias Berthelot, şeful Misiunii Militare Franceze la Bucureşti în perioada primului Război Mondial, şi cu mareşalii Armatei Române. Împreună, au trecut în revistă trupele britanice şi franceze, aflate pentru prima dată pe teritoriul României, ca aliaţi în primul Război Mondial.

Recunoaşterea internaţională a Unirii

România Mare a fost recunoscută abia doi ani mai târziu, odată cu Tratatul de la Trianon şi alte tratate de pace, inclusiv cel semnat la Versailles. Uniunea Sovietică, care îşi dobândise în timpul războiului forma de conducere totalitară, nu a recunoscut niciodată unirea Basarabiei cu România. Pe de altă parte, nici intern Unirea nu a fost recunoscută neapărat la 1918 decât declarativ, spune istoricul Luca Vlad.

„Oamenii vremii au aşteptat momentul 1922, cel al încoronării şi al unificării legislaţiei şi pe întreg teritoriul ţării pentru că, în acest interval, instituţiile care existau în provinciile româneşti au continuat să funcţioneze”, explică Luca Vlad.

Revenirea la Bucureşti

Sosită în Gara Mogoşoaia, familia regală a făcut impresie: Regina Maria purta uniformă militară şi o căciulă de astrahan, asemenea echipamentului pe care îl aveau atunci roşiorii. Ea îndeplinea funcţia de comandant al Regimentului 4 Roşiori. Ea a schimbat căciula de astrahan patru ani mai târziu cu coroana regală, odată cu încoronarea oficială.