Ucraina se obligă să nu amplaseze capacități militare ofensive pe Insula Șerpilor

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

„Pălăriile Patriei”. Profesoare din Rusia, păcălite să facă și să poarte coifuri din staniol. Motivul invocat de cel care a făcut farsa

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Amendă uriașă: 45.000 de lei pentru un timișorean care a dat foc deșeurilor în spatele curții

Insula Șerpilor din Marea Neagră, situată la 45 de kilometri de țărmurile României și Ucrainei, a fost anexată de Uniunea Sovietică în 1948, iar în prezent aparține Ucrainei, fapt recunoscut de România printr-un tratat semnat în 1997. Importanța acestui teritoriu de numai 17 hectare este mai curând geostrategică și a fost evidențiată în timpul procesului pe care România și Ucraina l-au avut la Haga pentru delimitarea platoului continental.

Prezent în emisiunea „Jurnalul de Seară” de la Digi24, ministrul Titus Corlățean a fost întrebat despre exercițiile militare comune pe care Ucraina le propune mai multor țări NATO, inclusiv României. „Ceea ce a avansat guvernarea de la Kiev (un proiect de lege pentru aprobarea de exerciții militare comune cu țări NATO, inclusiv cu România – n.r.) este un lucru important, (...) care trebuie examinat cu atenție. În definitiv, asta nu înseamnă – și președintele american le-a spus-o clar și astăzi rușilor: nu se pune problema aderării Ucrainei (la NATO – n.r.), cel puțin în perioada următoare, dar un stat are dreptul suveran la exerciții militare cu alte state pe care le consideră partenere. Lucrul ăsta trebuie examinat și trebuie văzut în profunzimea sa. Acest gest înseamnă însă și transparență, și încredere reciprocă în această regiune. Aveam nevoie și avem nevoie de acest tip de încredere”, a comentat șeful diplomației.

În context, ministrul a dat un exemplu. În vizita pe care a efectuat-o de curând la Kiev, a semnat un acord care în mod normal ar fi trebuit semnat în urmă cu 14 ani: un acord de creștere a măsurilor de încredere în domeniul securității, care se referă la măsuri în plan militar. Documentul prevede, de pildă, obligativitatea notificării reciproce, dacă se desfășoară manevre militare lângă frontieră, de o parte și de alta a frontierei româno-ucrainene, a explicat Titus Corlățean. „14 ani n-a putut fi semnat (acest document – n.r.). Nu din cauza României. Din cauza unei reticențe tradiționale a guvernelor care s-au succedat la Kiev”, a punctat ministrul.

El a mai detaliat că acordul cuprinde și obligația părții ucrainene de a nu amplasa capacități militare ofensive pe Insula Șerpilor. „Asta înseamnă un plus de încredere reciprocă, de transparență și de cooperare”, a subliniat șeful diplomației. „Cred că este o direcție bună, pe care noi o susținem”, a adăugat Titus Corlățean.