Traian Băsescu: România a obţinut cea mai mare creştere procentuală a bugetului: 18%

Data publicării: 08.02.2013 18:11

Digi24şi Digi24.ro au transmisLIVE declaraţiile preşedintelui.

Cele mai importante declaraţii. Chestiunile externe:

- Veţi vedea că Republica Moldova va finaliza acordul de asociere cu UE până la summitul de la Vilnius, cea ce a fost unul din obiectivelor noastre.

- Situaţia din Mali: Preşedintele Franţei a făcut o informare despre evoluţiile din Mali. Estimarea este că operaţiunile militare se vor încheia în următoarele 30 de zile, după care forţele franceze şi cele puse la dispoziţie de statele africane se vor transforma în forţe de menţinere a păcii. Moment în care statele membre UE sunt invitate să participe cu instructori.

- România a aprobat deplasarea în Mali a zece militari, instructori şi ofiţeri de stat major. Se adaugă importante cantităţi de materiale şi echipamente militare, pe care România le avea în stoc.

- Situaţia din Siria: Se face apel la negocieri. Consiliul constată lipsa de legitimitate a actualului preşedinte sirian. Menţinem reprezentanţa consulară, în condiţiile în care sunt foarte mulţi cetăţeni români pe teritoriul sirian.

Bugetul 2014-2020. Fondurile alocate în exerciţiul bugetar 2007-2013 pot fi utilizate încă trei ani după încheierea exericiţiului bugetar

- România a obţinut cea mai mare creştere procentuală a bugetului.

- Creşterea bugetului 2014-2020 faţă de 2007-2013 este de 18%.

- O altă veste bună pentru noi este că TVA-ul este eligibil. Deci cu cât România are un TVA mai mare, va aduce mai mulţi bani la bugetul de stat. Deci pe fondurile de coeziune, atât cele pe scară mare, cât şi pe cele ale administraţiilor locale, TVA-ul este deductibil.

- S-a finalizat şi negocierea pe rata de finanţare pe fondurile de coeziune. Cofinanţarea este de 8% din partea UE, ceea ce slăbeşte foarte mult presiunea pe bugetul de stat.

- Prefinanţarea, iniţial propusă la 2%, s-a acceptat a fi de 3% din valoarea proiectului pentru toate statele în general şi 4% pentru statele care în 2010 s-au aflat sub un acord de asistenţă internaţională.

- Cofinanţarea pe rural a rămas de 75%. Prefinanţarea pentru dezvoltare rurală este de tot 4%, ca şi la fondurile de coeziune.

- Şi la coeziune, şi la dezvoltare rurală, pentru ţările care se vor afla într-un program de asistenţă cu UE şi/sau FMI se asigură un top-up de 10%. Adică la coeziune se mai adaugă zece procente şi ajunge la 95%, la dezvoltare rurală cofinanţarea europeană ajunge de la 75 la 85%, repet, în situaţia în care ţara se află sub un program de asistenţă.

- Un lucru extrem de important pe care l-am obţinut a fost flexibilitate la Politica Agricolă Comună (PAC), adică posibilitatea să facem transfer între Pilonul I rezvoltare rurală şi Pilonul II plăţi directe, până la 25% din cuantumul alocării de exerciţiu bugetar. Este un procent foarte mare şi va fi o responsabilitate deeosebită a guvernului dacă optează pentru transferuri între cei doi piloni - nu e uşor! Va fi o decizie politică a guvernului cum va gestiona din 2014 PAC şi sumele alocate celor doi piloni ai PAC-ului.

- Pentru exerciţiul 2014-2020 banii trebuie cheltuiţi în n+3 ani. E o abordare pe care noi am cerut-o şi care s-a răsfrânt pentru toate statele membre în posibilitatea de a nu avea angajări de sume în zece ani de la intrarea în vigoare a noului buget.

- Pentru România este extraordinar de important, diminuează la maxim riscul de neutilizare a banilor alocaţi de UE. Este vorba despre Articolul 87, paragraful 1 - cel care se referă la formula n+3 pentru exerciţiul bugetar 2014-2020. Ceea ce înseamnă că banii pot fi folosiţi până în 2023.

- N-aş vrea să par didactic, dar nu vreau să fiu înţeles greşit.

- Tot la 87, paragraful 2, este un element extrem de important pentru noi. Pentru România şi Slovacia, Consiliul European invită Comisia să exploreze soluţii practice pentru a reduce riscul de dezangajare automată a fondurilor din alocarea naţională 2007-2013, inclusiv prin abordarea regulamentului din 2003-2007.

- Ştiu că în ţară s-a dat un mesaj de genul "România este nemulţumită", când n-a fost o chestiune de nemulţumire, ci de o negociere extrem de serioasă.

- Am convins să ni se dea o şansă să nu pierdem din banii alocaţi perioadei 2007-2013.

- Există o evaluare primară din acest punct de vedere: nu vă ascund că noi ne-am concentrat mai puţin efortul pe transferuri prin diverse capitole destinate, ştiu eu, pentru o investiţie sau alta a transferurilor care puteau să fie tot din banii noştri ca să spunem că am obţinut bani pentru o regiune sau alta.

- Prioritatea noastră a fost să încercăm să maximizăm şansele de a utiliza toate fondurile din exerciţiul bugetar 2007-2013.

- A fost un efort extraordinar pentru acest paragraf 87/2 pentru că, practic, convingerea mea a fost că e mult mai eficient decât oricare altă negociere pe bugetul existent. Şi atunci ne-am orientat încă din noiembrie pe acest efort. Depindeam de bunăvoinţa contributorilor neţi, care şi-ar primi banii înapoi în cadrul rambursărilor din dezangajări.

- România era o bună sursă de dezangajări.

Cifrele bugetului. România,cea mai marecreştere a procentajului

- Bugetul UE pentru perioada 2007-2013 a fost de 994 de miliarde de euro. Bugetul pentru 2014-2020 este de 960 de miliarde. Este prima dată în istoria UE când bugetul scade. Şi este o scădere importantă, de 34 de miliarde de euro.

- Faptul că România reuşeşte o creştere cu 18% a bugetului alocat direct este - cred eu - un lucru bun, şi este şi cel mai mare procentaj de creştere din toate celelalte 27 de state.

- Pentru politica de coeziune, în 2007-20013 aveam alocate 19.841.000.000 de euro. Pentru exerciţiul bugetar 2014-2020 avem alocate 21.825.000.000 euro, ceea ce înseamnă o creştere de 10% a bugetului de coeziune pentru România, sumă ce va fi indexată cu inflaţia de-a lungul a celor şapte ani. Asta ne-a stimulat foarte mult să ne zbatem pentru n+3.

- Pentru PAC, erau alocate în exerciţiul bugetar 2007-2013 13.828.000.000 euro. Pentru 2014-2020 este de 17.516.900.000 milioane. PAC are astfel o creştere de 3,7 miliarde de euro.

- În interiorul acestui buget de 17,5 miliarde sunt cei doi piloni. Pe Pilonul I Plăţi directe am avut alocate 5,624 miliarde euro în 2007-2013. Pentru acum, suma este de 10.393.000.000. Asta înseamnă un plus de 4,78 miliarde euro la plăţi directe.

- Pilonul II Dezvoltare rurală: am avut 8,2 miliarde de euro şi avem 7,1 miliarde de euro, deci o diminuare de 1 miliard de euro. De aceea am insistat să obţinem dreptul de a mişca 25% din cele două bugete, de la unul către celălalt, în funcţie de decizia guvernului. În total însă pe PAC avem o creştere de 3,7 miliarde de euro, 25% creştere pentru PAC.

- Avem şi programul de combatere a şomajului în rândul tineretului. Din fericire, România are o rată mică a şomajului în rândul tinerilor. Şomajul a crescut anul trecut în UE de la circa 7,5%, la cca 10%.

- S-a constatat că cei mai afectaţi de şomaj sunt tinerii. România, din fericire, are un şomaj în scădere. Avem însă prin buget 125 de miioane de euro pentru măsuri de diminuare a şomajului în rândul tinerilor. Cred că este o sumă cu care putem face faţă.

- De asemenea, au mai fost alocate 60 de milioane în fiecare an pentru populaţia dezavantajată din mediul rural. Pentru oameni săraci, cu probleme.

- În total: coeziune, PAC, combaterea şomajului în rândul tinerilor şi combaterea sărăciei în mediul rural, înseamnă un buget alocat României de 39.887.700.000 de euro. Cu permisiunea dumneavoastră, aş spune 40 de miliarde, ca să nu mai lungesc foarte mult cifrele.

- Deci acestea sunt cifrele pe alocarea de ţară. Mai sunt, separat de bugetul UE, fondul de sărăcie, de urgenţă, la calamităţi, programe, bani pentru proiecte europene, Connecting Europe etc. Deci sunt şi alte programe, dar care nu sunt gestionate de Guvernul României, alte facilităţi pentru a aduce bani în ţară. Totul este să avem proiecte de calitate.

- În total, anul ăsta ar trebui să cheltuim 6,536 miliarde, pentru ca fondurile alocate în 2007-2020 să nu fie dezangajate. Vorbim de bani pentru autostrăzi, căi ferate, dezvoltare regională, la mediu. Orice sumă sub această valoare care nu este facturată până la 31.12.2013 se dezangajează.

- Anul acesta am avut dezangajări de circa 180 de milioane. După cum vedeţi, programul pe transporturi este suspendat, sunt litigii cu licitaţiile, nu avem cum să cheltuim aceste sume, deci riscul de dezangajare este foarte mare. De aceea articolul 87/2 dă şi Comisiei latitudinea să facă ceva pentru diminuarea riscului de dezangajare şi merge până la modificarea regulamentului dacă este nevoie, a regulamentului 1083.

- Coeziune: din ianuarie 2007 am cheltuit 5 miliarde de euro din care 2 miliarde sunt avansuri care nu au fost justificate. Deci doar 3 miliarde am reuşit să facturăm. De aceea a fost alertă maximă să nu avem dezangajări.

- Ca să nu fie dubii: bugetul este un act politic. Din acest moment se intră cu el în Consiliu şi în Parlament, care au codecizie, parlamentul poate aproba sau respinge bugetul. Părerea mea este că el nu poate fi respins.

- Faţă de ce se putea, sunt mulţumit. Cred că şi eu şi cei care m-au însoţit ne-am făcut datoria.