Traian Băsescu: Cred că nava e la cheu, în port sigur. Mulțumesc guvernului Ponta că n-a stricat ce a construit guvernul Boc
Traian Băsescu a spus, evocând ziua de 6 mai 2010, când a anunțat măsurile de austeritate, că a fost o zi care i-a adus și ură, și supărare, și pierderi politice nu numai lui, ci și Guvernului Boc.
Președintele a mulțumit majorității parlamentare „fragile” de atunci pentru că a aprobat aceste măsuri ale căror obiective erau restabilirea credibilității pe piețele financiare și redobândirea respectului pentru noi, pentru că, a subliniat șeful statului, o țară care nu-și mai poate plăti pensiile și salariile decât cu bani de la FMI pierde din credibilitate.
„A fost un efort uriaș, pe care l-au făcut românii, un sacrificiu enorm pe care nu l-a mai făcut nicio altă țară europeană”, a spus președintele. El a subliniat că națiunea română a demonstrat că este capabilă de performanță și și-a exprimat speranța că datele Comisiei Europene vor confirma că România a ieșit din procedura de deficit excesiv.
„Sunt convins că România a adoptat cea mai bună soluție de revenire în parametrii macroeconomici”, a conchis Traian Băsescu.
El a spus că, după reducerea de bugetari după regula o angajare la șapte plecări, acum este momentul unor ajustări fine, care să continue, totuși, procesul de „slăbire a omului gras”, dar să ajusteze sectoare care suferă - și a dat exemplul spitalelor.
Președintele a refuzat să dea cifre, arătând că decizia aparține guvernului, iar în final a dat asigurări că acordul de coabitare merge bine.
Traian Băsescu a mulțumit guvernului Ponta că „nu a stricat” ceea ce a construit guvernul Boc, arătând că adresând mulțumiri „poate îl stimulează să nu strice în continuare”.
Cele mai importante declarații ale președintelui:
„Au fost formulări ale mele care mi-au adus multe critici și pe care după câțiva ani aș vrea să le explic. Vă aduceți aminte de expresia România, o navă în furtună, o să o pun la chei linștit, de omul gras care era statul și care stătea în spatele unui slab, care era economia românească, cei care produceau”.
„Sunt convins că vă aduceți aminte o dată, 5 mai 2010, cea mai grea zi din viața mea ca șef al statului, când am anunțat măsurile de austeritate în vederea redobândirii echilibrelor macroeconomice. Anunțul în mare parte s-a realizat, unele dintre cele anunțate nu au putut fi implementate, dar au fost compensate. Este vorba deci de momentul de criză 2010, când România era într-o situație foarte dificilă, aproape nu ne mai puteam împrumuta pe piețele internaționale”.
„Toate cifrele pe care le voi folosi sunt Eurostat. Veneam după 2008 cu creștere de 7,3% și cu un deficit bugetar de 5,7%. Aveți explicația confruntărilor mele din 2007--2008 cu premierul în funcție. Dacă disputele erau interpretate politic, cifrele care arată aceste lucruri trebuie să trezească pe oricine”.
„După 2008 a urmat intrarea în criză profundă, care ne-a dus la un deficit de 9% în 2008. Prăbușirea economică ce se înregistra din luna noiembrie, dar a fost constatată abia în februarie, s-a manifestat virulent în 2009, ducând la o creștere negativă a PIB de 6,6% și la un deficit al bugetului de stat de 9%. În această situație, măsurile din 2010 deveniseră inevitabile. Acea zi de 5 mai, când am anunțat măsurile convenite cu Guvernul, cu guvernatorul Băncii Naționale, cu șefii grupurilor parlamentare, acele măsuri nu puteau fi anunțate decât de cineva care își asuma răspunderea politică deasupra partidelor”.
„A fost o perioadă extrem de grea. Odată cu măsurile de austeritate severe, ca măsuri de susținere a economiei am convenit cu Guvernul Boc câteva măsuri esențiale, anume creșterea sumelor alocate pentru investiții din bugetul statului. Datele arată că România a alocat în 2011, pe fondul măsurilor de austeritate, 5,8% din PIB pentru investiții. Era una dintre măsurile prin care să încercăm reluarea trend-ului de creștere economică sau să diminumăm creșterea negativă, să menținem locurile de muncă. O altă măsură asumată a fost reducerea personalului bugetar, iar acest lucru reclama să găsim soluții”.
„Acum două zile Eurostat a publicat cifrele anului 2012. România e înregistrată cu o datorie publică de 37,8% din PIB și cu un deficit al bugetului de stat de 2,9%”.
„În acest moment, România revine în rândul țărilor cu un deficit în parametrii acordului de la Maastricht și redevine o țară credibilă pe piețele internaționale de capital. Acest lucru se datorează mai ales sacrificiilor pe care cetățenii le-au acceptat. Le mulțumesc. Nicio altă națiune din UE nu a făcut un astfel de sacrificiu. Mă refer la timpul scurt în care s-a făcut reducerea deficitului bugetar”.
„CE va face analiza în funcție de programul de convergență pe 2013-2016 transmis de Guvern la Bruxelles și probabil în mai vom avea punctul de vedere al Comisiei. Speranța mea e că programul de convergență va confirma menținerea deficitului bugetar mai mic de 3%”
„Am dorit să justific și acțiunea politică și economică declanșată de 6 mai 2010 și să-mi asum, să reconfirm faptul că sunt convins că România a adoptat cea mai bună soluție de revenire în parametrii macroeconomici ai unui stat care e liber, nu e dependent pentru a plăti salariile și pensiile”.
„Cred că nava e la cheu, în port sigur, problema e ce urmează. Vreau să mulțumesc public celor trei guverne - Boc, Ungureanu și Ponta - pentru că am ajuns aici. Încerc să dau fiecăruia ce e al lui. Guvernul Boc a pus interesul național mai presus de interesul politic”.
„Mulțumesc Guvernului Ungureanu că nu a afectat parcursul de recuperare a dezechilibrelor și acest lucru e valabil și pentru Guvernul Ponta. Mi-a fost teamă, aceasta a fost perioada ce mi-a dat încredere că se poate coabita cu Guvernul, că din mai, de când a preluat puterea, Guvernul Ponta ar fi putut să ia măsuri populiste, excesive, care să strice echilibrele, în perspectiva alegerilor din iarnă. Nu a făcut-o, de aceea consider că și-a adus o contribuție la atingerea rezultatelor de astăzi”.
„Am ajuns la stadiul la care nu ne mai batem pentru supraviețuire, ci trebuie să reluăm bătălia pentru creștere economică durabilă. E momentul să privim la propria dezvoltare, știm că nu mai muncim ca să rambursăm dobânzi la credit, ne putem împrumuta în condiții mult mai bune, și putem privi la dezvoltare”.
„Este datoria majorității parlamentare să protejeze echilibrele, să le consolideze, pentru că ele s-au obținut cu costuri foarte mari. De regulă trăznăile le fac politicienii, dar le plătește populația. Când pică bani din cer și vezi un Guvern darnic, trebuie să te gândești că va veni nota de plată: inflație, înghețarea veniturilor, decredibilizarea țării, etc.”
În ceea ce mă privește, vreau să știți că nu am prin acordul de coabitare cu prim-ministrul, nu am nicio abordare în care să dau lecții Guvernului. Guvernul va face ce va crede cum va considera că este mai bine, dar am dreptul să mă exprim fără a da Guvernului linii pe care să le urmeze neapărat.
Dar lecția acestei crize care a costat 22 de milioane de români trebuie să rămână întipărită în mintea oricărui om politic.
Când discutăm de bugetul de stat, trebuie să ne comportom ca într-o familie.
Aș încheia această pledoarie pentru 6 mai 2010 și pentru o dezvoltare durabilă care să aibă în vedere și necesitatea de a avea un nou acord cu UE si FMI, nu pentru bani, ci pentru a accelera convergența pentru intrarea în zona euro, spunând că am sentimentul ca președinte că mi-am făcut datoria pe 6 mai 2010, că, altfel, fără aceste măsuri, românii ar fi trăit mult mai rău azi.
Astăzi, probabil, românii ar fi fost în stradă cum sunt cetățenii din Grecia, Spania, cum sunt în multe alte țări. Nu discut solțiile lor, dar când se crește fiscalitatea șansele de a ieși din criză sunt minime
Faptul că factura ieșirii din criză a fost plătită de români mă face să am tot respectul pentru eforturile pe care le-au făcut. Pot fi mândri că nu sunt multe țări care au reușit să revină în parametri macroeconomici într-un timp atât de scurt, la un deficit bugetar sub 3 procente.
Am sentimentul că mi-am făcut datoria ca președinte, chiar dacă m-au durut și înjurăturile și fluierăturile, sunt liniștit. România este din nou capabilă să-și reia creșterea economică durabilă.
Am marea rugăminte ca înainte de a comenta, de a fi împotrivă, intrați pe site-ul Eurostat, vedeți situația și cu șomajul, cu deficitele, cu creșterea economică, cu niveul de datorie al fiecări țări și vă pot spune că veți mulțumiți de țara noastră. Suntem în foarte multe zone departe de a fi ultimii.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
