Trafic cu CNP-uri. O bază de date se vinde pe piața neagră și cu 5.000 de euro

Incendiu puternic într-un bloc din Sectorul 3 al Capitalei. Două persoane au fost evacuate

O femeie ar fi furat produse medicale dintr-un spital din Capitală. Acestea erau apoi vândute de soțul ei în cabinete stomatologice

Cazul băiatului mort în Spitalul din Târgu-Jiu: Noi informații contrazic apărarea chirurgului de gardă

Protest: Haka în Parlamentul Noii Zeelande. Membrii maori întrerup votul pe un proiect de lege ce amenință drepturile indigene

Momentul în care un tramvai din Timișoara sare de pe linii și ajunge pe trotuar. Din primele informații, de vină ar fi fost vatmanul

Români exploatați și transformați în sclavi în Ungaria de un grup infracțional format tot din români. Cum își păcăleau victimele

Vremea se schimbă radical din weekend. Când vom avea temperaturi de 16°C

Un tramvai din Timișoara a sărit de pe linii și a ajuns pe trotuar. Imagini surprinse după incident

Stâlpul prăbușit peste un tramvai din București a fost remontat, dar cu susul în jos

 Codul numeric personal sau alte date în afară de nume şi cel mult adresă nu se înstrăinează, avertizează autorităţile.

Un hacker dezvăluie valoarea unor astfel de date secrete.

„Preţurile sunt mici. Cu 100 de euro poţi să iei un milion de adrese bune. Însă dacă faci asta constant e posibil să scoţi mult mai mult de 100 de euro. E posibil să devină un business. Miza este pe celelalte baze de date, nu cele culese de pe net. Cele care nu sunt securizate: de magazine online, de angajatori care îşi lasă angajaţii cu acces la bazele de date”, spune el.

O bază de date poate ajunge la peste 5.000 de euro şi poate oferi informaţii mult mai în detaliu.

„Aceste date sunt vândute mai departe unor terţe părţi pe pieţe negre. Practic, hakerii pot să-ţi fure cu totul identitatea bancară şi să facă tranzacţii în numele tău”, spune Bianca Stănescu, specialist în securitate informatică.

Autorităţile îşi declară ineficienţa.

„Au fost situaţii în care adresa de IP aparţinea unei persoane fizice şi în situaţia asta nu avem cum să ajungem în domiciliul persoanei fizice. Se poate doar cu mandat şi nu putem obţine noi, pentru că instituţia noastră se ocupă doar cu contravenţiile”, spune Alina Săvoiu, purtător de cuvânt al Autorității Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Bazele de date au fost folosite şi pentru alegerile de luna viitoare. Dacă luăm ca referinţă cele peste șapte milioane de semnături, sumă a semnăturilor tuturor candidaţilor la preşedenţie, înseamnă că aproximativ unu din doi români au semnat pe listele de susţinere. O verificare a listelor cu CNP-uri este imposibilă.

„Nu există posibilitatea unei astfel de verificări într-un termen de 48 de ore, nu poţi să verifici şi nu ai cu ce instituţie să verifici”, spune Marian Muhuleţ, vicepreşedintele Autorității Electorale Permanente.

În cazul în care totuşi sunt prinse astfel de fraude, amenzile ajung până la 50.000 de lei. Totuşi, cota acestora este redusă. Anul acesta, amenzile au totalizat 20.000 de euro şi acestea au vizat magazine online, firme de turism sau clinici medicale care trimiteau mesaje fără acordul destinatarului şi foloseau date personale în mod fraudulos.