Studiu. Tot mai mulți tineri devin dependenți de droguri
Andrei a făcut cunoştinţă cu drogurile când nu avea nici 16 ani. Prietenii i-au dat să fumeze la început droguri uşoare, iar curiozitatea l-a dus tot mai departe.
„În mare credeam că e ceva care trec uşor peste. Credeam că o să pot pune punct oricând, dar deja organismul se obişnuise, îmi cerea din ce în ce mai mult”, spune tânărul, sub protecția anonimatului.
Acum are 13 ani de când ia heroină şi spune că în ultimii ani, pe străzile din Capitală, a văzut din ce în ce mai mulţi minori dependenţi de droguri şi că de problema lor este responsabil statul român care a ignorat problema etnobotanicelor: „Care ar fi vina statului? Ce ar putea să facă statul? Acum e târziu să facă. A avut timp la început, în primii doi ani putea întrerupe chestia asta”.
Însă în mediul urban, problema drogurilor este cu mult mai acută, spun voluntarii din ONG-uri. Ei atrag atenţia şi asupra faptului că până acum puteau funcţiona cu ajutorul fondurilor europene, însă aceşti bani s-au terminat, iar statul le dă doar câteva seringi.
„În liceele din Bucureşti în care am fost am observat că 50 la sută plus unu din clasă au încercat cel puţin o dată droguri legale sau marijuana”, explică Dan Popescu, psiholog coordonator al Asociaţiei Române Anti-Sida.
Adolescenţii consumatori de droguri îşi încep viaţa sexuală la 13 ani, mai arată studiul. Acest lucru se simte şi în cabinetele medicale.
„La mine în cabinet ajung foarte multe tinere chiar şi în faze în care trebuie să le ajutăm să nască decât să facă un avort”, spune Roxana Momani, medic ginecolog.
„Legile sunt frumoase, dat lipsesc normele metodologice”
Cercetătorii sociologi cred că responsabil de realitatea adolescenţilor de astăzi este în mare parte Guvernul.
„Deci legile sunt frumoase aşa cum ştim cam peste tot în legislaţia românească, însă lipsesc acele norme metodologice şi alocările bugetare”, a explicat Ionela Şufaru, sociolog, cercetător CURS.
Soluţia cea mai la îndemână pare să fie Strategia pentru Tineret la care deja lucrează de câteva luni o comisie interministerială.
„Nu a existat un comitet interministerial, nu ştia Agenţia Antidrog ce face Ministerul Tineretului şi ce face Ministerul Sănătăţii. Acum e o viziune comună şi o muncă comună”, a declarat Nicolae Bănicioiu, ministrul Tineretului şi Sportului.
Reprezentanţii UNICEF redeschid însă, o discuţie mai veche purtată cu guvernanţi.
„Cu ministrul Sănătăţii şi cu ministrul Educaţiei discutăm posibilitatea de a introduce în curicula şcolară obligatorie, educaţia sanitară”, a explicat Sandie Blanchet, reprezentantul UNICEF în România.
În lipsa acestei educaţii, este posibil ca 43 din 1000, fete sub 18 ani care nasc, adică cele mai multe mame minore din Uniunea Europeană. Asta în condiţiile în care Ministerul Educaţiei a promis încă din 2001 că va introduce o oră de educaţie sexuală.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
