Statistica violenţei în şcolile României. Ce măsuri iau Ministerul Educaţiei şi primăriile
Marţi, edilul Sorin Oprescu a anunţat că Primăria Municipiului Bucureşti a montat mai multe camere de supraveghere în jurul unităţilor de învăţământ. Potrivit primarului, 22 de camere au fost instalateîn sectoarele 4 şi 5 ale Capitalei. Sunt active aici la această oră şapte, respectiv 15 camere.
În prezent, şi Primăria Sectorului 6 derulează o campanie care îşi propune să lupte cu fenomenul violenţei în şcoli.
Statistica violenţei în şcoli
În 2012, au fost raportate la nivel naţional 14.313 de astfel de cazuri, cele mai multe fiind acte de violenţă fizică şi tâlhării. Iată principalele tipuri de violenţă, potrivit datelor Ministerului Educaţiei:
- acte de violenţă fizică - 6275;
- însuşiri de bunuri, înşelăciuni, tâlhării - 3261;
- insulte grave, instigare la violenţă - 2059;
- ameninţare, şantaj - 1603;
- consum de alcool, deţinere şi consum de stupefiante - 374;
- acte privitoare la viaţa sexuală - 90.
Care e rolul şcolii şi cine răspunde de viaţa copiilor. Dezbatere în platoul Digi24 cu inspectorul şcolar Marian Banu, purtător de cuvânt al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti şi psihologul Nuşa Bugeac
Ministerul Educaţiei pune un accent major pe monitorizarea video: „În Bucureşti avem de zece ori mai multe camere decât aveam acum doi ani”, spune la Digi24 inspectorul şcolar Marian Banu. Ele sunt instalate la intrările şi ieşirile din instituţii, pe culoare, în unele clase. „Trebuie să vedem ce se întâmplă, care sunt cauzele şi ce măsuri putem lua. Este un lucru bun din acest punct de vedere”, afirmă inspectorul, detaliind măsurile luate la nivel de inspectorat în cazul violenţelor:
-
Tot ce se întâmplă ca fenomen de violenţă gravă pe Bucureşti este raportat în termen de o oră Inspectoratului. Dacă nu se raportează, se iau măsuri disciplinare imediat.
-
Pentru toate faptele de violenţă mai grave se constituie comisii de cercetare care iau măsurile care se impun.
Până unde pot merge măsurile punitive aplicate de profesori.„Nu ne bucurăm că sancţionăm un copil!”
„Se discută mai întâi în consiliul profesoral. Trebuie descoperite cauzele, pentru că ele pot veni din şcoală, din familie sau din altă direcţie, abia apoi se dau sancţiunile necesare. Nu ne bucurăm că sancţionăm un copil. Nu ne bucurăm că îi exmatriculăm sau îl eliminăm din şcoală, pentru că nu asta este problema. Problema este să acţionăm pe componenta educativă: fiecare diriginte, fiecare profesor trebuie să îşi facă treaba la clasă, să comunice cu copiii – pentru că fiecare copil e o problemă şi trebuie să comunice cu dirigintele şi cu profesorul respectiv”, arată inspectorul Marian Banu.
Consilierea psihologică. 160 de profesori psihopedagogi în Bucureşti
Pentru orice derapaj, orice problemă legată de comportament, se impune ca părintele să o comunice profesorului psihopedagog (consilier), afirmă inspectorul şcolar. „Este normal să fie aşa. Copiii rămân copii, la urma urmei, nu trebuie să îi sancţionăm neapărat, nu trebuie să îi pedepsim neapărat.” Însă consilierea se face numai cu acordul părintelui şi, desigur, mulţi dintre aceştia o refuză.
O cheie a problemei: autocunoaşterea.„Noi, ca fiinţe umane, nu ne cunoaştem. Nu avem cartea noastră tehnică. Nu ni se livrează. Suntem învăţaţi matematică, fizică, chimie, geografie, dar nu suntem învăţaţi să ne cunoaştem pe noi, ca fiinţe umane”
Psihologul Nuşa Bugeac vine cu o opinie diferită. Specialistul crede că prezenţa supravegherii prin camere şi forţe de ordine trebuie pusă pe locul doi, pe primul loc fiind educaţia ca metodă de prevenţie a incidentelor violente, cunoaşterea şi dezvoltarea personală a fiecăruia. „Prevenţie înseamnă educaţie, înseamnă cunoaştere, copilul trebuie să înţeleagă ce se întâmplă cu el, ce se întâmplă cu celălalt când devine furios”, spune Nuşa Bugeac. Pentru autocunoaşterea copilului, educaţia furnizată de stat trebuie să înceapă de la grădiniţă, prin programe de comunicare, de relaţionare sănătoasă a copilului. În primul rând cu el însuşi, şi apoi cu celălalt”, afirmă specialistul.
Şi cei mai mari, elevii care s-au implicat deja în acte de violenţă, „au o şansă de revenire, dacă există dorinţa sinceră (a specialistului – educator sau psiholog) de a încerca să înţeleagă ce se întâmplă”. Nuşa Bugeac pune punctul pe i într-o chestiune care afectează orice individ, în orice mediu s-ar afla: „Noi, ca fiinţe umane, nu ne cunoaştem pe noi. Nu ştim cum funcţionăm. Ca să zic aşa, nu avem cartea noastră tehnică. Nu ni se livrează. Suntem învăţaţi matematică, fizică, chimie, geografie, dar nu suntem învăţaţi să ne cunoaştem pe noi, ca fiinţe umane.”
Cât priveşte violenţa profesorilor îndreptată asupra copiilor, acestea reprezintă „neputinţa cadrului didactic de a gestiona situaţia în care îl pune copilul, şi aici iar e vorba de cunoaşterea şi autocunoaşterea pedagogului. Să înţeleagă cum funcţionează copilul, ce probleme are el ca pedagog, şi atunci poate gestiona situaţia cu copilul cu care interacţionează”, explică psihologul.
Spaţiu de conflict
În ultimele săptămâni, presa a prezentat tot mai multe cazuri care demonstrează că, uneori, şcoala se poate transforma într-un câmp de luptă. Jocul copiilor se transformă în conflicte, părinţii intervin şi ei şi auzim tot mai des de profesori agresaţi de elevi sau de rudele acestora. Chiar luna aceasta, la Târgovişte, un elev de 15 ani a murit înjunghiat de un coleg, în faţa liceului în care învăţa.
Sunt cunoscute şi cazurile în care pe internet apar filmuleţe cu adolescenţi care simulează acte sexuale în toaletele şcolii sau în care îşi agresează colegii mai slabi de înger.
Nici metodele pe care dascălii le aplică nu sunt dintre cele mai fericite. Un exemplu ciudat vine din Timişoara unde, săptămâna trecută, o educatoare cu 40 de ani de experienţă a creat un joc în timpul căruia le-a lipit micuţilor gurile cu bandă adezivă. S-a întâmplat la Grădiniţa nr. 23 din municipiu. Pentru un caz similar petrecut la începutul anului la Bucureşti, cadrului didactic i s-a desfăcut contractul de muncă.
Chiar marţi, la Baia Mare, un elev a fost ameninţat cu un cuţit de un coleg. Întâmplarea s-a petrecut la liceul Anghel Saligny chiar în timpul orelor de curs. Cei doi au început să se îmbrâncească la ieşirea de pe coridor, iar unul dintre ei a scos un cuţit şi a început să-l ameninţe pe colegul său. Între cei doi a intervenit o profesoară care a reuşit să-i despartă.
Şcoala din bar
Nici modul în care se desfăşoară procesul educaţional nu este întotdeauna încadrat în normele general acceptate. Într-o comună din Iaşi, elevii sunt nevoiţi să înveţe în sediul Poliției, într-un fost bar şi în vestiarul unei săli de sport. Şcoala lor stă să se prăbuşească, iar autorităţile nu au bani să o reabiliteze. Sumele simbolice acordate de Guvern pentru reparaţii au fost cheltuite pe termopane, cu toate că zidurile clădirii stau să cadă.
Pe aceeaşi temă:
Elevii din comuna ieșeană Belcești învață într-o fostă cârciumă
Elevii din Constanţa vor primi sfaturi utile de la jandarmi
Tâlhăriţi la Târgovişte. Doi elevi au fost ameninţaţi cu cuţitul
Tânărul acuzat de crima de la Târgovişte a fost arestat preventiv. El nu va face recurs
Un elev din București a fost aruncat de colegi de la geam
CARACAL. O elevă a fost bătută de o colegă, la şcoală
GORJ. Un elev a fost exmatriculat pentru că a dat cu spray paralizant în clasă
Elevi trimişi la şcoală cu risc de prăbuşire
CĂLĂRAȘI. Un elev şi-a fracturat coloana după ce a escaladat clădirea şcolii
Profesor din Focșani, bătut de rudele unui elev, pe care îl lovise anterior: „Nu neg că l-am pocnit”
Şcoala, scena violenţelor. 14.000 de cazuri au fost înregistrate anul trecut
BUCUREŞTI. Elev agresat în faţa şcolii. El a fost înţepat în picior
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
