„Problematica infecţiilor nosocomiale a reţinut atenţia Serviciului Român de Informaţii în contextul investigării unor deficienţe sistemice în domeniul sănătăţii care favorizau, alături de alte consecinţe negative, şi riscul producerii de astfel de infecţii intraspitaliceşti. În activităţile de investigare a ameniţărilor pe care le reprezintă infecţiile nosocomiale, Serviciul Român de Informaţii a obţinut şi valorificat un număr semnificativ de date şi informaţii (aşa cum rezultă din comunicatul de presa anterior al Comisiei, care sintetizeaza controlul efectuat pe problematica infectiilor intraspitalicesti/nosocomiale, in general, si pe cazul HEXI PHARMA, in particular), inclusiv cu privire la activităţi ilicite ale mai multor persoane fizice şi entităţi comerciale, printre care şi firma Hexi Pharma, respectiv responsabili din cadrul acesteia”, informează SRI într-un comunicat de presă.
SRI precizează că datele care puneau în evidenţă săvârşirea unor fapte cu caracter penal au fost valorificate prin informarea organelor de urmarire penală.
„Cu referire clară la solicitarea pe care Comisia a adresat-o Serviciului Român de Informaţii (în ce măsură se poate integra cazul Hexi Pharma ca “un caz de securitate naţională”):
Specific, referitor la cazul Hexi Pharma, din verificările Comisiei a rezultat că în prezent Serviciul Român de Informaţii este angajat, potrivit legislaţiei în vigoare, în cooperarea cu organele de urmărire penală. Această cooperare se realizează conform legislaţiei în vigoare şi cu respectarea condiţionărilor impuse de Decizia 51/2016 a CCR. Pe de o parte, această situaţie exclude competenţa Serviciului Român de Informaţii în implementarea măsurilor autorizate de magistraţi, în cadrul dosarului penal. Pe de altă parte, ulterior informărilor transmise către organele de aplicare a legii, nu au rezultat temeiuri operative suplimentare care să fundamenteze oportunitatea şi legalitatea deschiderii unei noi operaţiuni informative la nivelul Serviciului.
În concluzie, la nivelul SRI au fost şi sunt în derulare mai multe cazuri de securitate naţională (operaţiuni informative) în problematica infecţiilor nosocomiale şi intraspitaliceşti, din care au rezultat date şi informaţii relevante, inclusiv cu privire la Hexi Pharma, dar compania Hexi Pharma sau reprezentanţi ai acesteia nu au constituit, în sine, “un caz de securitate naţională”, a adăugat SRI.
„În ceea ce priveşte o altă solicitare a Comisiei noastre, respectiv posibilitatea utilizării unui mandat de securitate naţională, in acest caz, pentru persoanele implicate şi, în particular, pentru dl. Condrea, precizăm următoarele:
În activităţile Serviciul Român de Informaţii, mandatul de securitate naţională este utilizat proporţional cu gradul de manifestare a ameninţărilor concrete la adresa securităţii naţionale şi în situaţii în care sunt epuizate posibilităţile de documentare prin alte mijloace şi metode specifice activităţii informativ operative. În speţa Hexi Pharma şi în cazul particular al domnului Condrea nu au fost întrunite condiţiile care să fundamenteze juridic o astfel de solicitare, in conditiile în care o astfel de solicitare implică restrangerea temporară a unor drepturi si libertăţi fundamentale.
În concluzie, în urma Controlului realizat de Comisie, a rezultat că, în cazul Hexi Pharma, nici compania şi nici persoanele menţionate în solicitarea Comisiei nu au făcut obiectul unor mandate de securitate naţională sau măsuri de supraveghere operativă.
Precizăm, spre informarea opiniei publice, că în cadrul actualului control, Serviciului Român de Informaţii a pus la dispozitia Comisiei o prezentare privind metodele/reglementările/legislația după care se definesc operatiunile informative ("cazurile de securitate națională").
Reiterăm (cum am precizat şi în comunicatele de presă anterioare) că, datorită faptului că în momentul de faţă este în desfăşurare o anchetă penală şi, pe de altă parte, la nivelul obiectivului asumat de SRI "prevenirea/contracararea afectării grave a dreptului la ocrotirea sănătăţii" există operaţiuni în desfăşurare ( art.7 alin 2 din Hotărârea Parlamentului nr. 30/1993) competenţele de control şi de comunicarea publică ale Comisiei sunt supuse acestor condiţionalităţi legale”, se mai arată în comunicat.