Centura Caracalului, drumul dintre Capitală şi Adunaţii Copăceni şi cei 22 de kilometri dintre Cunţa şi Sălişte, parte a autostrăzii Orăştie-Sibiu, sunt doar câteva din cele aproape 30 de lucrări pentru care departamentul de luptă antifrandă sau DNA au deschis anchete.
Aura Răducu, ministrul Fondurilor Europene: „La noi nu se respectă regulile. Din 98 de proiecte majore, avem 28 în investigaţie”.
Valoarea proiectelor anchetate de procurorii anticorupţie se ridică la aproape un miliard de euro. România nu a folosit 19 miliarde de euro din fondurile pe care le-a avut la dispoziţie în trecutul exerciţiu financiar european. Autorităţile mai au o şansă. Pot cere decontarea unor lucrări terminate, care au fost finanţate de stat. Lista trebuie trimisă la Buxelles până pe 31 martie, dar nu este deloc simplu să fie completată.
Aura Răducu, ministrul Fondurilor Europene: „Sunt nişte probleme foarte mari că nu găsim proiecte naţionale care să respecte cel puţin cele 3 condiţii, să respecte achiziţiile publice, să aibă autorizaţie de construcţie şi să existe aviz de mediu. Am analizat o mie şi ceva de proiecte de la mediu, din care am putut selecta doar 40 - 50 de proiecte”.
Valoarea acestora se ridică undeva la 350 de milioane de euro. La capitolul infrastructură, pe lista scurtă au rămas doar 8 lucrări.
Emanoil Radu Dascălu, secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene: „Care ar avea o valoare cumulată de rambursa de circa 550 de milioane de euro. Însă din păcate va urma o evaluare în detaliu şi este foarte posibil ca această sumă să se micşoreze”.
În competiţia pentru ultimii bani europeni sunt şi două tronsoane ale căii ferate dintre Bucureşti şi Constanţa, unde lucrările au fost cofinanţate de stat.
Pentru a obţine bani europeni, Guvernul trebuie să demonstreze că lucrările sunt de calitate şi că toate plăţile s-au făcut legal.
România a atras 11,2 miliarde de euro din banii puşi la dispoziţie în fostul buget şi aşteapta ca oficialii europeni să deconteze facturi de încă 750 de milioane de euro.