Situaţia din Turcia şi implementarea deciziilor summit-ului NATO, discutate astăzi în CSAT

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Ambasadorul Turciei critică România pentru lipsa autostrăzilor

„Pălăriile Patriei”. Profesoare din Rusia, păcălite să facă și să poarte coifuri din staniol. Motivul invocat de cel care a făcut farsa

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Actualizare: Singurul care nu este prezent la ședința CSAT este ministrul de Interne. Petre Tobă se află în concediu și a trimis un înlocuitor.

Şedinţa a început la ora 11.00, la Palatul Cotroceni, şi va fi prezidată de către preşedintele Klaus Iohannis.

În cadrul şedinţei se va analiza modul de reflectare a mandatului României în documentele finale ale summit-ului NATO din 8-9 iulie, de la Varşovia, şi se vor stabili măsurile şi acţiunile care trebuie întreprinse pentru implementarea deciziilor adoptate, mai precizează sursa citată.

În şedinţa Consiliului Naţional de Apărare a Ţării (CSAT), convocată pentru marţi de către preşedintele Klaus Iohannis, se va discuta şi despre situaţia regională în urma ultimelor evoluţii din Turcia.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, în 9 iulie, după încheierea Summit-ului NATO de la Varşovia, că lucrările reprezintă un succes major pentru România, care şi-a atins toate obiectivele ce au fost fixate în cadrul mandatului stabilit de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

„România a dovedit că nu este doar un beneficiar, ci şi un furnizor de securitate în regiune şi, foarte important, a dovedit că este un aliat credibil. Obiectivele nostre strategice au vizat reafirmarea unităţii NATO, consolidarea securităţii naţionale, descurajarea factorilor de risc existenţi şi plasarea României şi Mării Negre ca elemente centrale ale securitţi NATO. Am atins aceste obiective”, a precizat şeful statului.

Astfel, România a obţinut de la aliaţii săi sprijin pentru patru obiective: echilibrarea măsurilor de apărare şi descurajare pe flancul estic între segmentul nordic şi cel sudic; constituirea unei brigăzi multinaţionale pe teritoriul României şi decizia privind prezenţa maritimă şi aeriană aliată în sudul flanucului estic; un nou nivel în ce priveşte planificarea apărării NATO pentru România şi declararea capacităţii operaţionale a sistemului antirachetă de la Deveselu ce va deveni oficial o bază NATO.