Şeful DGA, acuzat de plagiat. Cătălin Ioniţă: Am făcut totul cu bună credinţă

O parte dintr-un capitol al lucrării de doctorat a şefului Direcţiei Generale Anticorupţie Cătălin Ioniţă, intitulată „Criminogeneza infracţiunilor cibernetice” şi susţinută în 2012, este identică unui fragment dintr-un articol cu titlul „Probleme juridice privind conţinuturile negative din Internet” apărut în 2003 într-o publicaţie juridică. Chestorul Cătălin Ioniţă spune că a făcut totul cu bună credinţă, că cele mai multe texte sunt scrise de el, iar restul sunt preluate din materialul bibliografic şi că lucrarea sa este conformă standardelor de la momentul prezentării şi susţinerii ei.

Mai multe pagini din capitolul VII al lucrării de doctorat a lui Cătălin Ioniţă, referitor la „Concluzii şi propuneri de lege ferenda”, sunt identice cu cele ale secţiunii „Pornografia infantilă în internet”, din articolul „Probleme juridice privind conţinuturile negative din Internet” scris de avocatul Horaţiu Dan Dumitru, în numărul 3/2003 al publicaţiei „Pandectele romane”.

Conform CV-ului postat pe site-ul Direcţiei Generale Anticorupţie, al cărei director general este, Ioniţă a fost, în intervalul 2009 - 2012, doctorand al Academiei de Poliţie Al. Ioan Cuza din Bucureşti, în 2012 obţinând titlul de doctor.

Lucrarea sa de doctorat s-a intitulat „Criminogeneza infracţiunilor cibernetice”, coordonator fiind profesor universitar doctor Ştefania - Georgeta Ungureanu.

Documentul este structurat pe şapte capitole, referitoare la statutul criminalităţii cibernetice, principalele forme de manifestare, criminogeneză, elemente de drept penal comparat în materie, modalităţi de prevenire şi combatere şi concluzii şi propuneri de lege ferenda.

Articolul scris de avocatul Horaţiu Dan Dumitru nu este menţionat în bibliografia lucrării.

„Pe plan legislativ, este esenţial rolul Convenţiei Consiliului Europei pentru combaterea criminalităţii informatice, semnata la Budapesta, la data de 23 noiembrie 2001. Având ca obiect realizarea unui demers comun al mai multor state de a implementa în legislaţiile lor naţionale modalităţi de combatere a infracţionalităţii bazate pe sisteme informatice, Convenţia acordă, în Articolul 9, un spaţiu important pornografiei infantile, reglementând fapte pe care statele semnatare urmează sa le incrimineze în legea penala interna şi oferind anumite precizări de ordin conceptual”, este primul paragraf al Capitolului Vll, identic unuia din articolul avocatului dumitru, subtitlul „Pornografia infantilă în internet”.

Şi alte pasaje sunt preluate integral în lucrarea chestorului Cătălin Ioniţă.

Chestorul Cătălin Ioniţă a declarat pentru News.ro că a făcut totul cu bună credinţă, iar lucrarea a fost citită de mai mulţi profesori şi că, dacă este ceva în neregulă, vrea să îşi asume.

„Vreau să ştiţi că am făcut totul cu bună credinţă. Cele mai multe texte sunt scrise de mine, iar restul sunt preluate din materialul bibliografic. Lucrarea a fost coordonată după standardele de atunci şi a fost citită de mai mulţi profesori. Nu exista la momentul acela posibilitatea de verificare a plagiatului. Cred că trebuie analizat şi în contextul respectiv. Dacă este ceva în neregulă, vreau să îmi asum. Sunt un om care, de-a lungul carierei, şi-a asumat orice”, a afirmat el.

El a ţinut să precizeze că a făcut lucrarea dintr-o convingere personală, nu pentru titlu şi că nu a urmărit să beneficieze de bani. „Orium, suma pe care o primesc pentru titlul de doctor nu cred că va acoperi vreodată munca şi absenţa mea din familie”, a conchis Cătălin Ioniţă.

Contactat de News.ro, avocatul Horaţiu Dan Dumitru a refuzat să comenteze.

Coordonatoarea tezei de doctorat, profesor universitar Ştefania Georgeta Ungureanu, a fost condamnată pe fond la închisoare cu suspendare, pentru că a înşelat Academia de Poliţie, precum şi nouă doctoranzi ai acestei instituţii.

Prorectorul Academiei de Poliţie, Mihai Marcoci declara, în urmă cu o săptămână, la Digi24, că 55 de teze din 149 de teze verificate, din perioada 2011 - 2018, au probleme. Două treimi din cele 149 de teze verificate aparţin lucrătorilor în Ministerul de Interne.

Cătălin Ioniţă este la conducerea Direcţiei Generale Anticorupţie din 2016. În intervalul ianuarie - iunie 2018, s-a aflat la conducerea Poliţiei Române, de unde a demisionat, revenind la postul deţinut la DGA. Ioniţă a demisionat de la şefia IGPR, fiind urmărit penal pentru trafic de influenţă şi fals în declaraţii în formă continuată, fapte comise în perioada în care era şeful Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul Poliţiei Sectorului 1, dosarul fiind constituit în 2018.

Conform procurorilor, în perioada 2009 – 2010 când îndeplinea funcţia de şef al Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul Poliţiei Sectorului 1 Bucureşti, Cătălin Ioniţă „a pretins de la suspecta Dinu Petruţa (persoană îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafeţe de aproximativ 18 hectare, în localitatea Popeşti-Leordeni, judeţul Ilfov) cedarea cu titlu gratuit a unei suprafeţe de 4 hectare din suprafaţa respectivă, promiţând în schimb că îi va determina pe funcţionarii publici cu atribuţii în acest sens să urgenteze finalizarea procedurii de punere în posesie”.

DNA afirma că Petruţa Dinu a a promis cedarea cu titlu gratuit a celor 4 hectare de teren lui Cătălin Ioniţă.

„Ca urmare a demersurilor făcute de suspect, la data de 03 decembrie 2010, Comisia pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a judeţului Ilfov a emis titlul de proprietate în favoarea suspectei Dinu Petruţa şi a altor trei persoane asupra a 18,17 hectare. Ulterior, la data de 19 martie 2015, persoanele beneficiare ale terenului au vândut întreaga suprafaţă suspectului Ioniţă Alexandru-Cătălin şi unei alte persoane din familia acestuia. Conform înţelegerii anterioare, cumpărătorii au achitat doar preţul de 70.000 de euro pentru suprafaţa de 14 hectare (preţul convenit fiind de 5.000 euro/hectar), restul de 4,17 hectare fiind cedate cu titlu gratuit”, susţinea DNA.

De asemenea, DNA consemna şi că în declaraţiile de avere din perioada 2015 – 2018, Cătălin Ioniţă „a făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului cu privire la terenul în cauză, de fiecare dată menţionând doar o suprafaţă de 18.174 m2 (1,8 hectare), adică 10% din suprafaţa reală dobândită”.

„Cariera mea este impecabilă şi voi merge până în pânzele albe să îmi dovedesc nevinovăţia. (...) Nu există nicio abatere a mea de la lege şi de la morală şi voi demonstra acest lucru. Dincolo de suprinderea pe care o am, am determinarea să clarific aceste aspecte”, spunea atunci Cătălin Ioniţă.

Referitor la faptul că Ioniţă a revenit la conducerea Direcţiei Generale Anticorupţie în pofida faptului că era urmărit penal, MAI preciza: „Conform prevederilor legale, un poliţist poate fi eliberat dintr-o funcţie ocupată prin concurs în cazul în care pe numele său a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi dobândeşte calitatea de inculpat. Facem precizarea că în acest moment, Ministerul Afacerilor Interne nu a primit nicio informare oficială de la vreo instituţie a statului cu privire la punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva acestuia. Astfel, în acest moment, Ministerul Afacerilor Interne nu este în situaţia legală care să permită schimbarea domnului chestor principal Cătălin Ioniţă din postul de director general al Direcţiei Generale Anticorupţie. Acest lucru se poate face numai la solicitarea acestuia. De asemenea, efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”.