Acum șase ani, românii erau curioși cum este să treci granița doar cu buletinul. Şi mulți s-au înghesuit la frontieră chiar la miezul nopţii, odată cu intrarea în noul an.
Statutul de membru UE a adus însă şi alte avantaje. Potrivit ultimelor estimări, peste 2,2 milioane de români muncesc în afara graniţelor ţării, cei mai mulţi în Italia şi Spania.
„Majoritatea îşi caută locuri de muncă atât în agricultură, în domeniul hotelier, gastronomic, dar şi multe din locurile de muncă sunt mediate în domeniul IT sau în domeniul medical”, a declarat Liliana Bogdan, purtător de cuvânt la ANOFM.
Bani mai puțini din străinătate
Sumele de bani trimise în ţară de cei care lucrează în străinătate, mari la început, s-au redus însă drastic odată cu începerea crizei. Dacă în anul 2008, aceste transferuri au atins un maxim istoric de 6,6 miliarde de euro, în 2011, au scăzut la 3,7 miliarde de euro, după cum reiese din datele băncii centrale. Iar estimările analiştilor pentru 2012 nu depăşesc 3 miliarde de euro.
În acest context, perspectiva de a lucra în străinătate nu mai este atât de atrăgătoare. Rămâne însă cea mai bună soluţie de câştig, spun specialiştii, mai ales pentru românii mai instruiţi. Aşa se face că tot mai mulţi medici şi tineri absolvenţi de facultăţi cu profil tehnic pleacă din ţară.
Un alt efect al deschiderii pieţei forţei de muncă este că România devine atractivă pentru tot mai mulţi străini. În prezent lucrează în ţara noastră aproximativ 100.000 de expaţi.
„Vedeţi criza din Europa de Sud. Vedeţi şomajul din Spania, Grecia, Portugalia, vedeţi că toate aceste persoane sunt din ce în ce mai mult atrase spre oportunităţile din piaţa unică europeană şi mă refer aici la ţările nou intrate în UE, ca România, Bulgaria, Polonia”, a spus Mihaela Mitroi, partener, consultant fiscal la PwC.
Forţa de muncă ieftină este unul dintre principalele avantaje luate în calcul de investitorii care vin în România. Ţara noastră şi-ar putea pierde însă acest atu. Potrivit ultimelor date ale Institutului Naţional de Statistică, în trimestrul al treilea al anului trecut, costul pe oră pentru forţa de muncă era cu peste 7% mai mare faţă de perioada similară din 2011.
Preţul pe care România trebuie să-l plătească pentru creşterea salariilor, spun specialiștii, este un nivel al şomajului mai mare.
Intrarea în Uniunea Europeană presupune plata a aproximativ 9 miliarde de euro în perioada 2007-2013. Partea bună este că România ar fi putut încasa aproximativ 34 de miliarde de euro. Însă ţara noastră a atras, din 2007 şi până în prezent, doar zece la sută din banii puşi la dispoziţie, adică jumătate din cât estimau autorităţile.
În plus, România face în continuare obiectul unor controale speciale și, chiar și acum, anumiţi membri ai Parlamentului European consideră că ţara noastră nu este pregătită pentru apartenenţa la Uniunea Europeană.
Câţi bani au trimis românii în ţară
2008: 6,6 miliarde de euro
2009: 4,3 miliarde de euro
2010: 4 miliarde de eruo
2011: 3,7 miliarde de euro
2012: 3 miliarde de euro (estimarea analiştilor)
Absorbţia fondurilor europene în perioada 2007-2013
Contribuţia României: 9 miliarde de euro
Încasări estimate: 34 de miliarde de euro
Încasări reale: 3,4 miliarde de euro (10% din banii puşi la dispoziţie)