România, în centrul atenției mondiale. SUA își activează azi scutul antirachetă de la Deveselu
ACTUALIZARE 10:15. Secretarul general al NATO face declarații la Cotroceni. „Rusia contiunuă să-și intimideze vecinii”, a declarat el. Vedeți aici discursul integral.
ACTUALIZARE 10:05 Președintele Klaus Iohannis afirmă, într-un discurs rostit la Cotroceni, că scutul antirachetă din România este destinat exclusiv apărării și nu este îndreptat împotriva niciunui stat. Declarațiile, aici.
Oficiali cu rang înalt din Statele Unite și din NATO sunt așteptați la ceremonia de la Deveselu.
Scutul antirachetă din România – așa-numitul sistem Aegis – vizează protejarea aliaților nord-atlantici de atacuri cu rachetă cu rază mică și medie de acțiune, care ar putea proveni în special din Orientul Mijlociu. Rusia vede însă în această acțiune o amenințare directă la adresa securității ei, ceea ce NATO neagă.
„Și NATO, și SUA au arătat clar că sistemul nu este destinat și nu are nici capacitatea de a submina forța strategică de descurajare a Rusiei”, a declarat miercuri Frank Rose, asistent al secretarului de stat american. El este oficialul american care a purtat negocierile cu România pentru a stabili detaliile instalării scutului. De partea românească, aceste negocieri au fost conduse de fostul ministru de externe Bogdan Aurescu, în prezent consilier prezidențial. Frank Rose va fi prezent, joi, în România.
„Rusia și-a exprimat în mod repetat îngrijorarea că apărarea SUA și NATO este îndreptată împotriva ei și reprezintă o amenințare la adresa forței sale de descurajare strategică. Nimic nu poate fi mai departe de adevăr”, a mai spus miercuri Frank Rose.
Cu toate acestea, Ministerul rus de Externe a avertizat miercuri că sistemul încalcă tratatul privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune, semnat în 1987. „Această decizie este dăunătoare și greșită, pentru că este capabilă să ne afecteze stabilitatea strategică”, a spus un oficial din MAE rus.
Cel mai modern sistem de apărare din Europa se întinde pe aproape 170 de hectare şi găzduieşte 44 de rachete. La inaugurare va veni şi secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg. Proiectul, care a început în 2013, a costat 800 de milioane de dolari şi a stârnit nemulţumirea Rusiei. Ministerul Afacerilor Externe de la Moscova a declarat ieri că instalarea de către SUA a unui scut antiracheta în Romania este o decizie „dăunatoare şi greşită”, fiind o ameninţare pentru securitatea naţională a Rusiei.
„Noua noastră arhitectură de apărare antirachetă din Europa va oferi o apărare mai puternică, mai inteligentă și mai rapidă pentru forțele americane și pentru aliații noștri”, spune, în schimb, președintele american, Barack Obama.
Este chiar anunțul făcut în 2009 de președintele Barack Obama, când a anunțat modificarea proiectului de scut antirachetă conceput în vremea administrației lui George W. Bush. Noul scut urma să fie mai flexibil și să integreze terestru sistemul de rachete Aegis folosit până atunci doar pe mare.
Un an mai târziu, ofițerii americani alegeau baza de la Deveselu. 25 de locuri din România și din regiune au fost inspectate înainte de alegerea unității din Oltenia, cândva o bază în care a existat armament sovietic.
În 2013, demarau oficial lucrările, în prezența fostul președinte Traian Băsescu.
Baza. Din cele 800 de hectare cât ocupă întreaga unitate militară, scutului antirachetp i-au fost destinate aproape 170. Peste 300 de tone de fier au fost folosite la ridicarea clădirilor care găzduiesc scutul antirachetă.
Rachetele. Cu 400 de milioane de dolari unitatea militară de la Deveselu este reconstruită în mai puțin de trei ani. Cele 44 de rachete au ajuns la Deveselu anul trecut. Au costat aproape 550 de milioane de dolari. Au o autonomie de 500 de kilometri, ajung la o altitudine de 160 de kilometri cu o viteză de 9.600 de kilometri pe oră.
Decembrie 2015. Hans Klemm, ambasadorul SUA la București: „Vom trece la următoarea etapă, cea a testării capacităților și a evaluării lor”.
Anunțul este făcut de ambasadorul american la București la mai puțin de doi ani de la inițierea lucrărilor la Deveselu.
Cum funcționează. Rachetele de interceptare pot fi lansate din rampe special realizate atunci când un radar amplasat în Turcia detectează o amenințare venită dinspre Orientul Mijlociu. Racheta pleacă de la Deveselu și o distruge pe cea inamică prin impact kinetic.
Rusia supărată. Scutul antirachetă de la Deveselu a stârnit însă mânia Rusiei. „Puterile non-nucleare care vor găzdui elemente antirachetă au devenit ținte prioritare ale reacției militare a Rusiei", a anunțat, în replică, Moscova.
„Rușii știu fizică și geometrie foarte bine. Ei înțeleg clar că acest sistem nu este o amenințare pentru ei. Fizic, este imposibil acest lucru”, a declarat, în replică, Mark Ferguson, comandantul Forțelor Navale ale SUA din Europa.
Ameninţări dure au fost lansate la adresa României încă de când s-a anunţat public construirea componentei scutului antirachetă la Deveselu. De la Dmitri Medvedev, pe atunci preşedinte al Rusiei, până la miniştri ai apărării, cu toţii au avertizat că România va deveni o ţintă a Rusiei.
Ambasadorul Rusiei la București, despre scutul antirachetă
România este o componentă a unui sistem militar mult prea aproape de Kremlin, spunea în urmă cu mai puţin de un an chiar ambasadorul Rusiei în România. Priviţi cele mai importante declaraţii de atunci, într-un interviu acordat în exclusivitate postului nostru de televiziune:
Reporter: Care este poziţia oficială a Rusiei privind tema scutului antirachetă, care va fi operaţionalizat în România?
Oleg Malginov: Când sistemul antirachetă merge în paralel cu alte proiecte militare, cum ar fi baze militare, lasere, toate aceste noi cercetări ştiinţifice, toate aduc o ameninţare din ce în ce mai mare la adresa Rusiei.
Acest sistem antirachetă, aceste componente ale sistemului, pentru că acum putem vorbi de componente ale NATO care vor fi amplasate la Deveselu. Cum pot ele ameninţa Rusia?
Ambasador: Încă o dată. Întrebarea este că Deveselu este doar un element, un detaliu. Detaliile nu lucrează însă singure. Vorbim despre un sistem care este derulat. Şi fără acel detaliu, sistemul poate funcţiona sau nu. Dar noi vorbim despre întregul sistem. Şi aceasta este o problemă a unui sistem strategic. Credeţi-mă. Este strategie, vorbind în termeni militari nu poate fi vorba doar de protecţie sau doar de o parte ofensivă. Strategia înseamnă un echilibru, înseamnă potenţial. Toate argumentele că sunt doar sisteme defensive la Deveselu, nu sunt o definiţie completă a sistemului antirachetă. Toate aceste lucruri cresc potenţialul Alianţei şi îl face mai puternic. Am propus să lucrăm împreună, să analizăm aceste ameninţări şi să luăm toate măsurile necesare pentru a le diminua. Ne-a fost respinsă această cerere.
Deveselu este o componentă. Şi nu o poţi ignora atunci când vorbim despre un proiect stategic. De la bun început vă spun că pentru noi este o problemă reală, o parte care pune probleme strategiei noastre de apărare.
În România aţi avut discuţii diplomatice despre această problemă? Discuţii cu oficiali români?
Ambasador: Da, desigur că am discutat. Problema, de când am venit în România, a fost că am încercat să fiu cât se poate de deschis. Sunt sigur că argumentele mele sunt cunoscute liderilor politici, administraţiei prezidenţiale. Este o problemă care nu a fost discutată doar în Bucureşti. A fost discutată şi la Moscova. A fost discutată şi de către comandanţii NATO şi în alte capitale, de asemenea. Presupun că argumentele noastre sunt cunoscute. Dar acum, în ultima vreme, dialogul privind problemele de securitate sunt destul de limitate, din păcate.
Unitatea de la Deveselu este doar o parte a proiectului scutului antirachetă. Vineri, Polonia va demara lucrările pentru instalarea unor rachete asemănătoare cu cele din România, dar dintr-o generație superioară. Ele vor deveni operaționale în 2018, când se va ajunge la ultima etapă a acestei noi arhitecturi de securitate - flexibile - pe care SUA au proiectat-o pentru aliații din Europa.
Citiţi şi:
Dosar Deveselu. Miza scutului antirachetă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
