Replica RMGC dată Academiei Române: 78% din banii produși la Roșia Montană vor rămâne în România
Cecilia Szentesy, inginer geolog și director de proiectare tehnică, Adrian Gligor, arheolog și vicepreședinte de patrimoniu și dezvoltare durabilă, și Horea Avram, fost comisar șef al Gărzii de Mediu și vicepreșdinte pentru mediu, la Roșia Montană Gold Corporation, au fost infitații unei emisiuni speciale a „Jurnalului de seară”, de la Digi24. Astfel, ei au contrazis opinia Academiei Române cu privire la pericolele pe care le-ar putea ridica proiectul de exploatare cu cianuri din localitatea Roșia Montană.
„Proiectul despre care vorbesc domnii academicieni nu este proiectul Roșia Montană. Proiectul Roșia Montană a fost gândit să respecte standardele care sunt astăzi în vigoare la nivelul Uniunii Europene. Noi nu distrugem acolo nu știu câți munți. Roșia Montană este o zonă în care mineritul se face de 2000 de ani. Proiectul Roșia Montană se suprapune peste o zonă care a fost exploatată în trecut. Practic, vom face o intervenție chirurgicală, vom extrage zona din zăcământ. Noi am gândit proiectul Roșia Montană ca să curețe poluarea istorică”, a spus Horea Avram, fost comisar șef al Gărzii de Mediu, vicepreședinte RMGC pentru mediu.
El a precizat că se va folosi cianura pentru că „acest reactiv este singurul care poată să extragă aurul din zăcământ”, iar „înainte să fie descărcat în iazul de decantare va fi neutralizat până la concentrații care nu pun în pericol viața sau factorii de mediu”.
„Reactivul despre care vorbim are calitate foarte importantă: se biodegradează. Dacă las o soluție în acest pahar, în 8 zile, la incidența radiațiilor solare, devine neutră”, a adăugat Horea Avram.
Întrebați dacă RMGC a dat bani politicienilor sau jurnaliștilor, Horea Avram a dezmințit și a spus că fiecare dolar este cheltuit transparent.
„RMGC are un acționar care este cotat la bursa din Toronto, fiecare dolar care intră și iese în companie este raportat prin raportările trimestriale pe care le facem către bursă. Nici nu poate fi vorba de așa ceva. Toate cheltuielile noastre sunt afișate atât pe website-ul bursei, cât și pe website-ul companiei. Nu am dat bani ziariștilor pentru că suntem o companie listată la bursă, toate costurile și cheltuielile nostre sunt transparente. Nu avem de ce să facem lucrul ăsta pentru că avem cel mai bun proiect din Europa”, a susținut vicepreșdintele RMGC pentru mediu.
El a mai spus că acuzațiile dintre premier și președinte cum că ar fi primit bani de la RMGC sunt „discuții politice”.
În privința amplasamentului barajului, Cecilia Szentesy, inginer geolog, director de proiectare tehnică la RMGC, a spus că s-au făcut mai multe investigații geologice și sesimice de către un colectiv de 100 de specialiști români și din străinătate, iar structura acestui baraj este din argilă impermeabilă, lucru confirmat de „circa 100 de foraje pe care le-am executat”.
Un alt aspect contestat de către Academia Română, dar și de către zecile de mii de oameni care au ieșit în stradă în ultimele două-trei săptămâni, este cel al patrimoniului.
„Guvernul României a trimis spre dezbatere în Parlament un document care se numește Acord privind unele măsuri aferent exploatării minereurilor auro-argintifere din perimetrul Roșia Montană. Mă îndoiec că acest document a fost citit sau studiat de către Academia Română. Acest document are patru mari capitole: economic, mediu, patrimoniu și comunitate. În zona economică am negociat și agreat redevențe sporite, participația statului și, din toată calculația făcută, a reieșit o sumă în procente de 78% beneficii pentru statul român”, a spus Adrian Gligor, arheolog, vicepreședinte de patrimoniu și dezvoltare durabilă la RMGC.
Cei trei repezentanți au mai spus că în privința garanțiilor, RMGC a început deja restaurarea obiectivelor și că toate zonele cu patrimoniu au fost scoase din proiectul de exploatare.
De asemenea, licența de exploatare este parțial secretă. Cecilia Szentesy a spus că în România sunt circa 3.000 de licențe de exploatare, toate sunt catalogate ca secret de serviciu și sunt secrete din cauza legii 182/2002, „de asemenea, în mod expres, ANRM a emis un ordin prin care enumeră foarte clar care sunt documentele care trebuiesc secretizate”. Ea a afirmat că la această licență au acces toți parlamentarii și miniștrii României, președintele României și persoane care au drept de acces la informații clasificate.
Cei trei reprezentanți ai RMGC au explicat și aspectul unui eventual faliment al companiei.
„Din prima zi de exploatare toate responsabilitățile rămân pe umerii operatorului minier”, a spus Horea Avram.
„Înainte de a începe faza de operare, împreună cu autoritățile statului român va fi negociată și stabilită o garanție de mediu care are mai multe componente. Garanția pentru închidere și reabilitare, sau garanția pentru evenimente neprevăzute. În această garanție este prevăzut un scenariu pentru faliment. Această garanție este calculată la ora actuală și este de 146 milioane de dolari. Nu este o cifră care este bătută în cuie”, a mai spus Horea Avram.
De ce a rămas RMGC în România după 16 ani de tărăgănări?
„În momentul în care s-a negociat și primit licența de exploatare prin HG s-a stabilit un anumit grafic de desfășurare a lucrărilor. Niciunul dintre obiective folosite în trecut la mina de stat nu va fi folosit la noua mină care se va construi. În tot acest timp am încercat să dăm răspunsuri cât mai clare, să oferim soluții pentru îngrijorările publicului larg și am avut răbdare ca până la urma acest proiect să aibă o finalitate. Avem o responsabilitate nu doar din punctul de vedere al titularului unei licențe de exploatare, dar deja avem o responsabilitate și față de comunitatea locală”, a spus Cecilia Szentesy.
Întrebați de ce cineva pompează bani dacă răspunsul așteptat nu vine, Horea Avram a precizat că durata de viață a unui proiect minier înainte de a intra în faza de exploatare este între 10 și 15 ani, iar RMGC se încadrează în această perioadă.
Despre canitatea de 120.000 de tone de explozibili care urma să fie folosite într-un interval de 17 ani, cât este prezis că ar dura exploatările, Cecilia Szentesy a spus că efectul cumulat nu ar fi de opt ori efectul bombei atomice de la Hiroshima.
„La Roșia Montană avem o evidențiere foarte clară a durităților rocilor și a canităților de explozibil și a rețelelor de pușcare pe care trebuie să le folosim. Cel mai mult în acești 16 ani a evoluat calitatea acestor explozibili. În momentul de față vorbim de o tehnologie care folosește metoda întârzierilor la milisecundă”, a spus Cecilia Szentesy.
Ea a adăugat că această tehnologie se folosește și la tehnologia de construire a metroului.
Repezentanții RMGC au contrazis opinia Acemiei Românie și în privința interesului național, lucru care este prevăzut în Constituție.
„Cu beneficii pentru statul român la 78% credem că trebuie considerată cu mare seriozitate de către statul român”, a spus Adrian Gligor, vicepreședinte de patrimoniu și dezvoltare durabilă la RMGC.
Întrebat dacă RMGC se grăbește și unde s-ar termina răbdarea, el a spus:
„După 15 ani de grăbim puțin. Nu suntem în măsură să exprimăm care ar fi un orizont de timp. Și cei care au susținut și susțin financiar dezvoltarea acestui proiect la Roșia Montană sunt spre un capăt de drum. Și credem și noi că suntem de fapt la un început de drum. În momentul de față s-au întrunit condițiile pentru ca acest proiect să fie pus în operare într-un parteneriat extrem de sănătos cu statul român”, a precizat Gligor.
Horea Avram, vicepreședinte pentru mediu la RMGC, a precizat cu privire la avizul de mediu că el nu a fost dat până acum de Ministerul Mediului pentru că „se dorește încă o dezbatere în care toți cei interesați să-și exprimele punctele de vedere”.
„Observațiile sau punctele de vedere exprimate în această dezbatere sunt sigur că vor fi încorporate în acordul de mediu tocmai pentru a reflecta dorința românilor”, a adăugat Horea Avram.
Principalele argumente ale Academiei Române:
- Exploatarea nu e în interes naţional
- Distrugerea comunităţii locale, veche de 2000 de ani
- Risc de propagare a microseismelor
- Barajul nu reprezintă garanţii în situaţii extreme
- Mutilarea gravă a peisajului
- Folosirea unor cantităţi uriaşe de cianură de sodiu
- Falimentarea investiţiei creează un potenţial activ de poluare
- Beneficiile economice, nesemnificative în raport cu consecinţele negative
- Statul Român ar putea exploata aceste resurse naţionale
- Proiectul încalcă o serie de convenţii ale legislaţiei europene
Pentru oamenii de știință de la Academia Română cele mai importante criterii care vin în discuția cu privire la proiectul de exploatare cu cianuri de la Roșia Montană sunt cel economic, cel al protecției mediului și anume efecte dăunătoare minime, cât și cel al condițiilor de dezvoltare durabilă. În plus, nu a fost uitat argumentul istoriei pentru care cei patru academicieni se opun proiectului de exploatare minieră de la Roșia Montană, în mod special de către o companie străină, acest lucru fiind în dauna intereseului național.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
